Serioase/triste despre atent, pagina 15
Rostește Speranță...
Rostește Speranță când luna e nouă
și fir de păianjen în tremor sfințit
descântă lumina stropilor de rouă
sub ochiul icoanei nicicând ațipit.
Rostește Speranță când mărul dă-n roade
și gândul ți-l pune pe un colb de stea,
ascultă vârtejul iubirii ce arde
când cerul coboară spălând vina grea.
Rostește Speranață când frânt este zborul
și vezi cum se zbate pleoapa în zare,
rostește Speranță și-asculta bujorul
cum i se tulbură seva în floare.
Rostește Speranță când pacea-i stăpână
și vezi licuricii cum umblă pe cer,
ascultă îngerii scoțând din fântână
stropi de luceferi pentru ochiul stingher.
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patul lui Procust
Felie de noroi e ciclul meu,
Spre capătul carent răzbat cu greu,
Fuiorul tors al cretei mi-e povară,
Și de mă apără, mă și măsoară.
Triunghiul tău înscrie albatroșii,
Și doare mlaștina cu viermii roșii,
Dar cum, mirajul frumuseții nevalente,
Când ochiul meu spre cruguri, sus, atent e?
Hrăniți cu putrezime de asemeni,
Se-ngrașă nuferii suavi și gemeni,
Eu, plin de bale și vâscos, greu lupt
Alăturea, din soare să mă-nfrupt.
Cu burtă flască, la urechi rubin,
Cu clopoței de slavă și venin,
Vecin cu mine e și se târăște, totuși
Împărătește balta, albii lotuși.
[...] Citește tot
poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naufragiu
Ne ridicăm pe vârfuri
și rostogolim privirea dincolo de valurile
multicolore de hârtii.
"Sunt caracatițe isterice și rechini fără sentimente"
mi-ai spus într-un moment de luciditate barbară,
și te-am crezut.
Rău a fost că ai avut dreptate!
Din palmele noastre întinse au căzut mii de scoici
ca leproșilor carnea,
și din scoici s-a prelins marea
la picioarele slinoase ce creșteau din cuvântările lor.
Ne-au secătuit de răbdare și vestele de salvare
s-au spart în colții atent îmbrăcați în catifea.
Ca trandafirii își ascund spinii în parfum.
Dormim pe ei în fiecare noapte și ne mințim
cu acele îmbrobodite în miere.
Ne-am ancorat visele aiurea,
când porturile lor au trădat întotdeauna o noapte
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Popa (2010)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu câte suflete am
Nu știu câte suflete am.
Le-am schimbat în fiecare moment.
Mă simt întotdeauna un străin.
Niciodată nu m-am văzut și nici întâlnit.
Fiindcă am fost atât de mult, sunt numai suflet.
Un om care are suflet nu are liniște.
Un om care vede e doar ceea ce vede.
Un om care simte nu este el cel care este.
Atent la ceea ce sunt și văd,
Am devenit ei și-am încetat să fiu eu.
Fiecare din visele sau dorințele mele
Apațin celui care le-a avut, nu mie.
Eu sunt propriul meu peisaj,
Îmi supraveghez călătoria
Diferit, mobil și singur.
Aici unde sunt nu mă pot simți pe mine însumi.
De aceea îmi citesc, ca un străin,
Ființa, de parcă-ar fi o o carte.
[...] Citește tot
poezie clasică de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prăbușirea lui Icar
Întâi, nimeni n-a observat nimic...
Plugarul întorcea brazdele gândind la pâinea cea de toate zilele,
Micul cioban privea atent la cer, încercând să vadă stelele,
Bătrânul câine dormita; îl adormise pacea zilei, firește,
Iar pescarul aștepta cu undița-n apă;
Pescarul dorea numai pește.
Și doar marinarii de pe corabia care trecea prin strâmtoare,
Întorcându-se dintr-o lungă călătorie pe mare,
Doar ei, obișnuiți cu șoaptele undelor, numai lor parcă...
li s-a părut...
câteva pene învârtejite
Câteva cercuri pe fața apei, iute de valuri strivite,
Parcă cineva a strigat, parcă cerul sau marea
Și ziua... cum i s-a întunecat lumina plină, strălucitoare
Aici, în tabloul ăsta liniștit și curat e cineva care moare?
Nu se vorbește de moarte în culorile limpezi ce Bruegel pe pânză le-a-ntins.
............................................
A fulgerat însă zarea, a clipit și s-a stins.
poezie clasică de Doru Davidovici din Dezmințire la Mit (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Presimțământ
Știu, vorbelor rostite, noi le sorbim parfumul
Și ne șoptim cuvinte, duioase, cu duiumul
Dar îndărăt de vorbe, atent meșteșugite,
Ascundem, fără noimă, minciuni abia ghicite.
Și ne iubim, s-ar spune, ca doi adolescenți...
Și-n suflet, unu-n altul, mereu suntem prezenți,
Că sunt al tău, fierbinte, rostește glasul meu
Și glasul tău răspunde că-n veci voi fi al tău...
Dar undeva se simte o notă sunând fals
Și des pășim pe-alături, într-al iubirii vals;
Și atunci când despărțirii îi va veni sorocul
Zadarnic încerca-vom să dregem busuiocul.
Iubirea nu se spune, iubirea nu se scrie
Iubirea-i o tăcere, născând melancolie,
Căci vorbele - sunt vorbe, oricât ar fi de dulci
Iubirea se încheagă dintr-ai tristeții fulgi.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Arhimede și soldatul
Să nu te-atingi de cercurile mele,
Ostaș viclean! Și nici să nu te-nșele
Asemănarea lor cu arcul tău.
Sunt simple jucării și nu fac rău.
Nu te uita prostit, cu ochiul acru.
În rotunjimea lor stă actul sacru,
Care-mplinește sânul, mingea, vasul.
Și-aceasta nu-i o lance, e compasul...
Apropie-te mai bine cu sfială,
În rotunjimea lor nu e greșeală.
Și chiar dacă le vezi întinse-n zgură
Esența lor e tot idee pură.
Dacă arunci o piatră-n lac se iscă,
Le vezi stârnind un lac de odaliscă,
În fumuri moi se leagănă agale,
Pe scoici și melci desfășură spirale.
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru o viață pe care să o poți privi fără regrete la bătrânețe, îți recomand următorii pași: Curaj. Exprimă-te cu curaj în tot ceea ce înseamnă personalitatea ta. NU lăsa pe nimeni să îți mutileze personalitatea. Spune ce simți, fă ce simți. Trăiește experiențele, doar ele te vor ajuta să evoluezi. Nonconformism. Nu băga pe gât ca o oaie tot ce ți se spune sau tot ce ești învățat. Folosește-ți inteligența pentru a dezvolta o judecată critică, pentru a lua decizii educate. Ești un om cu un potențial extraordinar, nu-ți bate joc de tine și de viața ta făcând tot ce fac alții. Ai nevoi personalizate și doar tu le cunoști. Nu îți fie teamă să trăiești după regulile tale. Asertivitate. Învață să comunici asertiv. Să ceri ce vrei chiar dacă vei fi refuzat. E prea multă suferință din cauza lipsei de comunicare. Spune ce vrei. Învață să întrebi, să ceri și să fii atent și la nevoile celor din jurul tău. Tu ce act de curaj ai de gând să faci azi sau în viitorul apropiat?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arhimede și soldatul
Să nu te-atingi de cercurile mele,
Ostaș viclean! Și nici să nu te-nșele
Asemănarea lor cu arcul tău.
Sunt simple jucării și nu fac rău.
Nu te uita prostit, cu ochiul acru.
În rotunjimea lor stă actul sacru,
Care-mplinește sânul, mingea, vasul.
Și-aceasta nu-i o lance, e compasul...
Apropie-te mai bine cu sfială,
În rotunjimea lor nu e greșeală.
Și chiar dacă le vezi întinse-n zgură
Esența lor e tot idee pură.
Dacă arunci o piatră-n lac se iscă,
Le vezi stârnind un lac de odaliscă,
În fumuri moi se leagănă agale,
Pe scoici și melci desfășură spirale.
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Supără-te pe soare
Nu-i o noutate că persoane publice răspândesc neadevăruri;
Cum nu-i nici faptul că America trebuie să-accepte corupția
așa cum au făcut-o atâtea republici și imperii istorice
De-a lungul multor secole.
Mai bine supără-te pe soare pentru că apune,
Dacă asemenea lucruri te enervează. Fii atent la pantă și virează,
Toți sunt legați de niște roți. Acești oameni, acești războinici.
Această republică, Europa, Asia...
Privește-i cum gesticulează,
Urmărește-i cum se duc la vale. Găștile se hrănesc cu minciuni,
Omul pătimaș își joacă rolul lui; pasiunea rece pentru adevăr
Nu vânează în haită.
Nu ești Catullus, știi asta,
Ca să faci pamflete pe seama lui Cezar. Ești departe
de a avea pașii lui Dante și încă mai departe de
murdarele lui vrășmășii politice.
[...] Citește tot
poezie de Robinson Jeffers, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!