ascultarea unui acatist

În timp ce proza este o scrisoare trimisă unui prieten, poezia este o floare care se lasă sub o bancă, sperând că cineva o va culege, sau o carte poştală care este trimisă unui cititor necunoscut, de multe ori expediată fără timbru.

aforism de Sandro Montalto din Aforismul în Italia. Antologia Premiului “Torino in Sintesi” (septembrie 2011), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sistemul, lumea în care trăieşti şi care înaintează pe repede înainte, care gândeşte global, care uniformizează personalităţile, care nu pune preţ pe creativitate, ci pe pragmatism, te împiedică. Asta vine împotriva unui fel de a fi şi a unui fel de viaţă pe care poate mi l-aş dori, dar nu mi-l permit.

Răzvan Mazilu în interviu (2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

După părerea mea; aici e un vrednic subiect de cugetare pentru observatorul filozof: de o parte geniul unui secol care nu se sprijină decât pe amintirea trecutului, şi de alta, geniul unui secol al vremii nouă, puternic şi nervos - deşi e înfăşurat încă în scutecele copilăriei şi a imitaţiei necugetate.

Alecu Russo în Iaşii şi locuitorii săi în 1840
Adăugat de Sandulescu Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Werther: Vai celor care se slujesc de puterea ce o au asupra unui suflet pentru a-i răpi bucuriile simple răsărite din el însuşi! Toate darurile, toate plăcerile lumii nu înlocuiesc nici o clipă mulţumirea izvorâtă din noi înşine, pe care supărarea pizmaşă a unui tiran ne-a otrăvit-o.

replică celebră din romanul Suferinţele tânărului Werther de Goethe
Adăugat de Dyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acatist pentru călăreţ

Doamne, ne lăsăm în mila ta,
dar mai tresărim la cotitură,
vremuri infernale vor urma,
hoţii de cârlani mai dau din gură.

Cine-a zis întotdeauna "da",
spune "nu" acum şi naşte ură,
Doamne, pe pământ nu ne uita,
într-un grajd uitat de aventură!

Vremea nu e bună sau ni-i rea,
cineva lucrează în natură
contra lui şi-a ei şi-a ta şi-a mea,
cineva în univers murmură.

Doamne, să ne ai în grija ta
şi să ne aduci la forma pură,
să cădem în rai, când vom pleca
din această dărăpănătură!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu din Româniada, 1993-1994 / Trilogia căruntă I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răzbunarea. Orice atac asupra unui membru al familiei trebuie răzbunat. Atacul asupra unui singur membru echivalează cu atacul asupra întregii familii!

în Omerta: codul tăcerii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hanibal a fost eroul ultimelor zile de şcoală. Am început să înţeleg pentru prima dată ceea ce însemna să aparţii unui rase străine. Figura unui general semitic îmi ridica şi mai sus nivelul de respect. În mintea mea tânără, Hanibal şi Roma simbolizau conflictul dintre tenacitatea evreiască şi organizarea Bisericii Catolice.

citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu mult mai aproape mi-e un Marc Aureliu. Nicio ezitare, în ce mă priveşte, între lirismul freneziei şi proza acceptării: găsesc mai multă mângâiere şi chiar mai multă speranţă în preajma unui împărat istovit decât în preajma unui profet scânteietor.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât cântăreşte o lacrimă? Lacrima unui copil obraznic e uşoară ca un fulg, şi-o ia repede vântul, lacrima unui copil înfometat e grea cât pământul.

citat din Gianni Rodari
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeu al fumului tigarii de iarna tarzie

O adiere uşoară a unui vânt
De liliac ameţit printre crengile unui trandafir,
Se îmbată cu petala unui crin prea verde
Ce zumzăie neliniştit la urechea unei albine.
O frunză albastră de cocos murdar
Vâjâie obosită la curtea unei lalele ce este răcită.
Un ghiocel face prea multă gălăgie
Şi sperie firul ierbii călcat de ultimul fulg
Al unei iernii ce a întârziat să vină.
Clinchet de albăstrele anunţă noaptea,
Se caţără veşnice iedere
Pe case proaspăt vopsite, se lipesc, mor...
Un ultim fum de ţigară ce iese din gura unui copil
Mult prea răzvrătit de obraznic
Topeşte mireasma curcubeului de culori.
Moarte nesfârşită...
Poezie uitată pe soneria unei vile,
O miroase o lalea uitată şi visează
La un alt clinchet de clopoţei mult prea veseli
Pentru a exista...

poezie de Diana Rizoiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!