Poezii despre amintiri dintr-o calatorie, pagina 15
Albumul cu amintiri
Îmi pregătesc albumul cu amintiri,
unde sunt multe nopți și retrăiri
ce-mi lasă o umbră pe chipul tău,
ce stă adâncă în sufletul meu,
cu zile și amurguri parfumate,
și-apoi multe fotografii aruncate.
Tu ești în inimă și-n minte,
ca o așteptare fierbinte.
Privind albumul dorul m-a cuprins,
c-a fost un foc în inimă aprins,
ce iară m-a aruncat în gânduri,
și-ntre vise cu multe rânduri,
apoi plec spre drumuri neștiute,
cu multe cărări spre stea apărute,
și-apoi spre alte noi căutări,
urmând entuziasmată, neștiutele cărări.
poezie de Eugenia Calancea (16 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pleca
Nu pleca, iubito, te rog, nu pleca
Poarta se va-nchide, vai! în urma ta
Amintiri și umbre ne vor răscoli
Pe poteca vieții tu nu vei mai fi.
Doruri preacurate ne vor inunda,
Și-adevăruri, poate ne vor amenda
Căutând plăcerea între două sfere
Ai aprins iubirea cu a ta putere.
Și-ai venit la mine, iar brațele mele
Te-au primit deschise cu gânduri vesele
Și-am pornit pe drumuri cu o limuzină
Suntem între stele pentru-o zi lumină.
Pe poteca vieții tu nu vei mai fi
Amintiri și umbre ne vor răscoli,
Poarta se va-nchide, vai! în urma ta
Nu pleca iubito, te rog, nu pleca!
poezie de Nicu Petria (6 ianuarie 2011)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste cu pantofi pictați
pantofii de mireasă se pictează
pe talpă
cu cuvintele: fericire
sau cu cuvintele: bucurie
pantofii pe care i-am văzut recent
aveau scris: ce-o vrea să fie!
pantofii de călătorie se pictează
pe talpă
cu cuvintele: drum bun
sau cu cuvintele: cea mai frumoasă călătorie
pantofii pe care i-am văzut recent
aveau scris: anulată pentru altădată.
pantofii de serviciu se pictează
pe talpă
cu cuvintele: datorie
sau cu cuvintele: job să fie
pantofii pe care i-am văzut recent
aveau scris: hai sictir!
[...] Citește tot
poezie de Codruța Vancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de adio pentru Regina Cerurilor, după o călătorie in vis către ea
Navigatorii povestesc despre Insulele Zânelor
Ascunse în pulberea salină a mărilor celor mari, ascunse vederii;
Poporul Yue spune că Regina Cerurilor
Poate fi zărită câteva clipe în lumina curcubeului.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubitul meu
Iubitul meu, de tine mă despart
Cu sufletul în mii de cioburi spart.
Cine-i de vină? Poate amândoi,
Că n-am simțit ce se-ntâmpla cu noi.
Sorbind licoarea dulce din pahar,
Cum ne-am îndepărtat, nu am habar.
Doar amintiri duioase se mai zbat
Între o lacrimă și-un biet oftat.
Prin soare, ploi, mă voi plimba ades
Tot întrebându-mă ce s-a ales,
Dintr-o iubire care promitea
Să nu-și ia zborul ca o rândunea.
Îți las pe masă un bilet stingher,
În care vreau iertare să îmi cer,
Cu gânduri multe pentru rămas-bun,
Când am avut atâta timp să-ți spun.
Dar timpul a trecut nerăbdător,
Lăsându-mi vorbele pierdute-n zbor.
Acum, când totu-i prea târziu, aș vrea
Să bați a doua oară-n ușa mea,
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teletoamna
Te sun, iubito, dintre frunze,
să-ți foșnet galben la timpan,
îmi trec prin cord săgeți confuze
și-mi cântă vântul la pian.
Te sun ca dintr-o închisoare
(un telefon pe an, atât),
ca dintr-o pură întâmplare,
ca dintr-un nod ce-mi stă în gât.
Te sun să-ți murmur și să-ți șuier,
să-mi mint angoasa cu talent,
să-mi readuc, mereu, pe creier,
parfumul tău adiacent.
Te sun, nebuno, dintre vinuri,
să-ți notă pară, ananas,
să-mi împrumuți două suspinuri,
să "lasă-mă, să nu te las!".
[...] Citește tot
poezie de Eduard Lupascu (20 octombrie 2020)
Adăugat de Eduard Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri...
1. In dragoste, iubirea e pe primul loc,
Dar uneori se-ntampla sa nu ai noroc.
Baiatul care, iubeste'o alta fata,
Cu tine nu va mai fi sincer niciodata.
2. Dar totusi cateodata, tristetea ne cuprinde,
Dorul de el in suflet se va reaprinde.
Fi curajos si nu da timpul inapoi,
Caci la un moment dat probabil, veti fi iar amandoi.
3. Nu crede-atunci cand spune ca-i este dor de tine,
Caci poate fara tine, lui ii e mai bine.
Nu crede-atunci cand spune cuvantul,, Te iubesc''
Ca aceste cuvinte, uneori ranesc.
4. Si multe amintiri, inima-si arata,
In suflet, chiar acolo, va ramane o pata.
Si nu stiu daca-l uit, macar peste un an,
Pe un baiat dragut, ce se numea Bogdan...
poezie de Andreea Coman (1 mai 2010)
Adăugat de Andreea Coman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Microscop
Stăteam într-o grădină fără gard,
dar după gard stătea un virtuoz.
Cînta din carnea mea și dintr-o
ură pentru femeia care nu cînta
într-o grădină care nu era a mea.
Sărbătorea ceva ciudat, decesul
său. Era demult uitat și din uitare
trăgea pe gură ultimul cuvînt
c-a fost pe lume o grădină-așa
încăpătoare, pînă cînd măceșul
mi-a zis că ar putea fi tatăl meu,
dar nu putea, știu eu că sunt
copilul vrăjitorului din oz cu ochii
roz și trupul din cianură și-astept
nervoasă viața dintr-o floare,
dintr-o grădină care nu era decît
o carte citită azi la Iași într-un
troleu, iar lumea din troleu urla
[...] Citește tot
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În amintiri te caut...
Când mi se face dor,
În amintiri te caut,
Umblând încetișor,
Prin sufletu-mi precaut...
Dar fără să-mi dau seama,
Plâng pleoapele-amândouă,
Așa cum spunea mama:
"Că și-n oameni mai plouă."
Cănd mi se face frig,
Tânjesc să-mi fii aproape,
Dar între noi e-un dig,
"Uscat" ferit de "ape"...
Și fără să-mi dau seama,
Ajuns-ai să-mi fii viciu,
Așa cum spunea mama:
"Că dragostea-i supliciu."
[...] Citește tot
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stări
Câteodată mă simt ca o zi cu soare,
apoi dintr-o dată cu norii mă plouă,
furtuna din mine cu vânturi crescătoare
îmi ridică valuri dintr-o volburată mare
și mi se vede în ochi și mi se vede pe față
cum soarele mi-apune, așa, dintr-odată
Câteodată mă simt neștiind cei cu mine,
neștiind de nimic, neștiind chiar de tine,
atunci mă înalț și plutesc în neștire
și urc coborând și cobor urcând, cât mă ține
Câteodată mi-e altfel, o altfel de stare,
poate atunci sunt real cu pământ sub picioare
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!