�i�eica, gheorghe

Când vântul îi trece

degetele prin păr
degetele se desfac evantai
degetele arată ca nişte şuviţe mai groase, iar
degetele sunt prescurtate şi ele
(?!) – miroase
a degete preţioase: clar
a deget, cu repetiţie, arătător
spre bulevardul gheorghe
lazăr, a coafor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestemul Faraonului

Cine genele-mi închise
Cu balsam de vină grea
Şi-mi ascunse sarcofagul
În căuş de mână rea?

Hieroglifa să-mi citească
Ce-am săpat în cărămidă
Şi-un mileniu de uitare
Să-nnopteze-n Piramidă!...

Poate astfel va-nţelege
Pentru care legământ
Am clădit o Piramidă
De slăvire pe pământ...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţătură

Să beai un ceainic plin cu galbeni fluturi,
înhamă casa la bătrâna salcă
şi aminteşte-ţi vechile săruturi
care, desculţe, carnea gurii-ţi calcă.
Cu litere ce curg din cărţi te spală
şi mâna-n iarba moale ţi-o răstoarnă
cât arde-n zări statuia verii, goală
şi cât respiri, nepodidit de iarnă...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însemnări din subterană

Tocmai îmi ratez viaţa
şi pe lângă ea o mulţime
de poeme care mi se gudurau
la picioare.
Cred că aşa se întâmplă
şi cu popoarele
de microbi
care ne locuiesc
pielea
intestinele:
suntem un teritoriu
fără nicio perspectivă.
Pe cer luna trece
aşa
sfântă
şi
clară

poezie de Adrian Alui Gheorghe din Comunitatea artistică (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri din copilărie

Copilărie, blidar de lacrimi,
firimituri de pâine şi muzică,
mâner de sabie, fără sabie...
Timp jupuit de pe ape,
gard pe care suie
gâtul unei miresme.
Blândă lentoare
a paşilor morţii.
Aer cald ce topeşte fluturii.
Copilărie, fete
cu ţâţe de plastilină.

poezie clasică de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea de cremene

Ţara mea de cremene
Cine să îţi semene?
Ţara mea şi-a stelelor,
Cuibul rândunelelor,
cu înalte ierbi,
şi cu pas de cerbi,
Ţara cu izvoare
licărind în soare,
vreau să cresc viteaz
precum vechii brazi,
şi voinic m-aş vrea
ca şi dumneata.

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între două limite de absurd

şi o demonstraţie firească
realizez că sufăr de o luciditate cronică
poate de aceea mă tot întreb
de unde naiba mai scriu poezie
ca un apucat de marginea lumii
apoi liniştit de imensitatea gândului
mă scarpin în creştetul capului
cu acelaşi deget cu care împart dezamăgirea

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbrăţişarea e precum un transplant

ştiu că nu crezi
dar prin îmbrăţişare îţi poti dărui inima
acum ce mă fac cu inima ta
mă arde se zbuciumă
ar vrea să-mi găurească pieptul
nu-i place să fie închisă
are momente în care nici nu vrea să bată
de teamă să nu o aud

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gâfâitul

în ultima zi, în
ultima zi de şcoală în pielea goală
ea va veni, vor veni
băieţii bătrâni să o vadă
atât de albă, cu părul ca spicul
împletit, vor veni
(?!)
ea va fi
mereu deasupra
gâfâitului straniu al bulevardului
cetăţii, colţ cu gheorghe
lazăr – un pedagog
masturbându-se

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când inima nu-i decât o pompă

trupul o biată carcasă
iar viaţa mă doare de atâtea întrebări
când întunericul sapă prin mine adânci canale
şi nu mai am loc de înţeles
ei bine
abia atunci aleg rugăciunea ca balsam
credinţa ca drog
iubirea ca unic răspuns
deznădejdii

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!