Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

cei 7 ani de acasa

Poezii despre cei 7 ani de acasa, pagina 148

Plânge lutul

Plânge lutul, tremură copacii,
Iarba verde în pământ se-ndoaie,
Strugurii nu mai așteaptă ploaie
Și rămân să ne descânte vracii.
Nimeni nu-nțelege de ce doare
Rugăciunea spusă-n apărare.

Plânge lutul, se îngroapă mirii,
Soarele se-ascunde de furtună,
Țipă vremea rea a vreme bună
Ca să-nșele iarăși mersul firii.
Și-n Gadara, umblă pe cărare
Porcii, mușinând mărgăritare.

Plânge lutul, se-ncălzesc în paturi
Cei pecetluiți cu nefirescul;
Languros ne-mpresură grotescul
Cu lozinci, cu teamă și cu sfaturi.
Și-am secat, iar ultima speranță
Face cu păcatul alianță.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Iarnă

Ian㠖 muguri de lumină,
Vânt și ger, țurțuri de sticlă,
Pături reci de muselină...
Drum de fumuri se ridică...

Iarn㠖 doamă de lumină,
Flori de gheață la fereastră,
Foc în sobă, dulce tihnă,
Sărbătorile acasă....

Și icoana-mpodobită
Cu peșchir... și vâsc. Ninsoare,
O poveste răsărită.
Plâns de rugi, îngenunchiare...

Ram de chihlimbar, cleștarul
Cupei unui cer de vise,
Moș Crăciun și Noul, Anul,
Ce ne-aduce alte vise...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Crăciun fericit

Crăciun fericit și vise-mplinite,
Să curgă luceferi la margini de dor,
Colindele magic... se fac auzite
Și stelele toate-s la tine-n pridvor

Crăciun luminat și vesele clipe,
Acolo... acasă... cu-ai tai la un loc,
Iubirea să-ntindă-nspre tine aripe
Și moșul să-ți pună în palmă... noroc.

Crăciun fericit și inima plină,
Să ai bucuria în suflet... izvor,
Să ningă feeric la tine-n grădină
Și totul să-ți fie în viață ușor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unde ești, copilărie?

UNDE EȘTI, COPILĂRIE?

Unde ești, copilărie,
Fără griji fără suspine?
Părinții din veșnicie
Purtau grija mea de mâine!

Unde-ai dus vraja visării
Cu Zmei, Feți și Cosânzene?
Că veneau pe-albastrul zării,
Precum visul printre gene!

Unde mi-ai lăsat florile
Ce mi le coseam pe ie?
Azi cos lacrimi în mărgele
De scaieți și păpădie!

Coseam ie cu altiță,
Când eram copil de școală,
Ca să primesc cununiță

[...] Citește tot

poezie de din Poezie pentru copii
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Părăsindu-l pe Wang Wei

Tot amânând, fără tragere de inimă, am așteptat
Zi după zi acest moment, acum trebuie să plec.
Cât de plăcute ar putea fi florile de pe marginea drumului
Dacă ele nu mi-ar șopti la revedere, vechiul meu prieten.
Stăpânii acestei lumi sunt aspri cu noi,
Iar oamenii de afaceri nu sunt asemeni nouă.
Mă întorc acasă, nu mai spun nici un cuvânt.
Voi închide poarta de la bătrâna grădină.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Visătorie

Oriunde până astăzi, ursitele v-au dus,
Orice identitate v-au dat, ca să vă mintă,
În Răsărit de sunteți sau sunteți în Apus
Străini de bună voie sau nație murindă,

Chiar de trăiți sub haină de alfabet străin
Ori desțărați vă pierdeți sub stăpâniri barbare,
Vă rog, în așteptarea aceluiași destin,
Români de pretutindeni, să mai aveți răbdare.

Ca un infarct politic ce n-a iertat nimic,
Ca o rejudecare care fatal ne cheamă,
Cel mare va rămâne atât cât e cel mic
Și vor veni provincii din nou la țara mamă.

Ca râsul după lacrimi, ca noaptea după zi,
În urma planetarei și dreptei revoluții,
La țara voastră mamă plângând veți reveni,
Voi, deocamdată, încă atât de triști pierduții.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Ca o culme a ironiei, plagiatorul Victor Ponta a fost șeful Corpului de Control și Anticorupție al Guvernului Năstase în perioada 2001-2004 (pamflet)

Patru ani, neîntrerupți,
Dar n-a prins deloc corupți;
Trebuia, cum știe-oricine,
Să înceapă chiar cu sine.

pamflet de din Pamflete și satire, Politică și politicieni (12 decembrie 2013)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Oare

Când eu nu v-oi mai fi,
Cineva lipsa îmi va simți?
Și de acolo de unde oi fi
Oare peste cei dragi aș putea privi?

Fără trup oare tot eu aș fi?
Aș avea aceleași amintiri?
Mi-ar mai păsa de cineva?
Oare toate astea ar mai conta?

Stau nopțile și mă întreb
Destinul meu e împlinit?
Rostul meu este aici?
Oare viața asta e doar un test?

Când firul vieții brusc s-a rupt,
Luminile ușor sau întunecat
Și toate becurile sau stins,
Oare stinse au rămas?

[...] Citește tot

poezie de (24 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noi continuăm să credem

Când a venit bătrânețea
acasă nu ne-a găsit.
Ne căutam tinerețea
pe nisipul însorit.
Prin nisipurile-încinse
ale plajelor din lume,
Tinerețea ni se duse
și nu i-am mai dat de urme.
În zadar o vară-întreagă
prin nisip am căutat.
Să-înlocuim bătrânețea,
tinerețe n-am aflat.
Dar,
Noi continuăm să credem
că ținându-ne de mână,
Lupta cu timpul n-o pierdem
și vom fi tot împreună.

poezie de (iulie 2021)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Privighetorile

Privighetorile sunt cele care ne-au scos ochii,
nu lupii, nu răufăcătorii.
Ne-au scos ochii cei care ne-au iubit mai mult,
cei care știu să cânte, să ne cânte,
să ne descânte,
ne-au scos ochii, crezând că sunt semințe,
prietenele noastre, strălucitoarele noastre prietene,
cele care ne-au iubit mai mult,
stelele cu pliscuri de lumină,
și au făcut-o totdeauna ciripind
că ne fac bine.
Erau de-ale noastre.
Cu ele puteam discuta despre treptele culorilor,
despre piscurile sunetelor,
despre vaidenoi și despre Ossana eternității.
Ne-au iubit și sărutându-ne
ne-au scos ochii.

Orbi acum, – să ne dăm mâinile,
trecând clătinându-ne podul tenebrelor

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 148 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook