Toate rezultatele despre vestit, pagina 14
Țepeș Vodă zis Dracula
Țepeș, zis Dracula
mulți a speriat,
i-a-nțepat cu "sula"
și i-a spânzurat.
Căci, doi soli porniră
la împărățime,
și-ndată vestiră
despre boierime.
Boierime care
moarte au jurat,
Țepeș, să-l omoare
astăzi, spânzurat.
Țepeș auzind
iute s-a sculat,
și viteaz fiind
el a cuvântat:
[...] Citește tot
poezie de Paul Preda Păvălache, după Dimitrie Bolintineanu (12 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trădare
- poezii despre viață
- poezii despre sânge
- poezii despre sperieturi
- poezii despre moarte
- poezii despre România
- poezii despre unire
- poezii despre prezent
- poezii despre pace
Corbul și graurii
Mărețe Corb, te-ai așezat
Prevăzător și de-astă dată
Acolo pe stejar-nalt
Să nu te-ajungă vreo săgeată!
Ca un graur zburător
Ajunse surprinzător,
Chiar în oltenescul "stol"
Unde nu-i așa ușor.
"Stolul" a crescut mereu,
Deși nu a fost prea greu
Când are animator
Și conducător de "stol"
Un vestit ambasador.
Și-o vom ține tot așa!
Mărite Corb, te-am ruga
Să cobori și la câmpie,
Ne faci o mare bucurie!
Constatând la cele spuse
Că ne-asemănăm la vise
Și culoare la penaj,
[...] Citește tot
fabulă de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre iarnă
- poezii despre visare
- poezii despre vestimentație
- poezii despre toamnă
- poezii despre sărăcie
- poezii despre religie
- poezii despre relații internaționale
- poezii despre prudență
Povestea din vis
A fost odată, într-o altă lume,
a viselor și-a vechilor povești,
un împărat ce își făcuse-un nume
asemenea aleșilor cerești.
Era vestit prin legile-i severe
cu care-i pedepsea pe răi și furi,
dar și prin recompense și plăcere
când oamenii păreau cinstiți și puri.
În sala unde împărțea dreptate
părea un zeu pe tronul lui de fier
și toți sperau ca, într-o zi, el, poate,
va renunța să fie tot stingher,
căci tronul de alături, de o vreme
era tot gol, în așteptarea ei,
a celei pentru care încă geme
în inima-nghețată ca un stei.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre minciună, poezii despre iubire, poezii despre schimbare, poezii despre plăcere, poezii despre plimbare, poezii despre ocean sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ștefan și Dunărea
"Dunăre! ce plângi tu oare?"
"Plâng o floare de sub soare
Ce din sânu-mi a răpit
Ștefan-vodă cel cumplit!"
Pe cel țărm bătut de valuri,
Sus pe zare, sus pe maluri,
Sunt trei cete de oșteni,
Turci, tătari și moldoveni.
Una-i ceata hanului,
Una-i a sultanului,
Una-i a Ștefanului!
Iar în câmpul cel turcesc
Mii de săbii zângănesc;
Iar în câmpul tătaresc
Mii de arce săgetesc;
Iar în cel moldovenesc
Doi luceferi strălucesc:
Ștefan-vodă cel frumos
[...] Citește tot
poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre plâns, poezii despre Turcia, poezii despre Moldova, poezii despre lumină, poezii despre frumusețe, poezii despre flori, poezii despre Soare, poezii despre Dunăre sau poezii despre înot
De fapt, oamenii iubesc vărsarea de sânge, dar nu au curajul să o spună pe față. Într-unul dintre romanele existențialiste este povestit un incident care este aproape adevărat. Un om este adus în fața justiției pentru că ucisese un străin care stătea pe o plajă. Nu-l văzuse niciodată înainte pe acel străin. Nu l-a ucis pentru banii săi. Nu știa nici măcar cum arată, fiindcă l-a ucis de la spate, cu un cuțit mare. Ei nu se mai întâlniseră, deci nu era o chestiune de dușmănie. Nu erau nici măcar familiari; nu-și văzuseră fețele unul altuia. Magistratul nu-și dădea seama ce se petrecuse, așa că l-a întrebat pe ucigaș: "De ce ai făcut-o?" El a răspuns: "Când l-am înjughiat, a țâșnit o fântână de sânge din spatele său. A fost unul din cele mai frumoase clipe pe care l-am trăit vreodată. Știu că prețul va fi moartea mea, dar sunt gata să-l plătesc. A meritat. Mi-am dus întreaga viață în plictiseală, fără nici o incitare, fără nici o aventură. În final, am decis să fac ceva. Iar acest fapt m-a făcut vestit în lume. Poza mea este în toate ziarele. Sunt cât se poate de fericit că am făcut asta." Nu era nevoie de nici o dovadă. Omul nu nega, dimpotrivă, își glorifica crima. Justiția însă are propria sa rutină trebuia să fie chemați martori; numai cuvântul său nu era acceptat. Poate că mințea, poate că nu-l ucisese pe acel străin. Nu-l văzuse nimeni nu exista nici măcar un singur martor ocular așa că a trebuit să fie prezentate dovezile de circumstanță adunate de poliție.
citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre justiție, citate despre sânge, citate despre superlative, citate despre sfârșit, citate despre polițiști, citate despre plată, citate despre plajă sau citate despre moarte
Dojana (Doina)
Carpatu'și înalță semețe bătrânele culmi spre albastru, scăldându-le în ploaia de raze de soare d'amiază de vară... E sfântă și vastă tăcere, sus colo, departe de zgomotul vast și profan al cetății. E limpede aer și vântul adie alene și doina doinește... Mioarele pasc îndelete pe colina cea verde... E turma bogată a lui Oancea; în târguri din lume vestită'i e lâna, vestită'i e brânza, vestit cașcavalul... Mioarele pasc îndelete sub grij'a doi baci de credință, sub paza dulăilor aprigi, de sfâșie ursul... Alături la umbră de stâncă stau bacii. Sunt frate și frate. Cel mare, cu pleoapele închise, își trage luleaua. Iar fratele tânăr, culcat stând pe spate, doinește o doină din fluieru'i magic... Și cântă și cântă flăcăul, de dor și de jale, un cântec pe care Carpatu'l cunoaște d'atâtea ș'atâtea vieți de oameni. Trecut-au destule și alte-or mai trece: Carpatul și doina de veci sunt prieteni, de veci or să fie... Și cântă flăcăul de plânge și frate, de plâng și mioare, de plâng toți dulăii, șiroaie de lacrimi, atât e de dulce! Dar iată-l deodată în sus se ridică, și fluieru-și trage din buze. Îl întoarce la ceafă și'l vâră'n cămașa soioasă de zer și scorțoasă... Se scarpine bine; răsuflă. Și iar îl ia-n buze și iar se pornește... Carpatu'și înalță semețe bătrânele culmi spre albastru, scăldându-le în ploaia de raze de soare d'amiază de vară... E sfântă și vastă tăcere, sus colo, departe de zgomotul vast și profanal cetății. E limpede aer și vântul adie alene și doina doinește. Ce vraje!
poezie celebră de Ion Luca Caragiale din ziarul Universul Literar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre muzică, poezii despre lactate, poezii despre brânzeturi, poezii despre vânt, poezii despre verde sau poezii despre urși
Mamă dintre îngeri
Mamă dintre îngeri, floarea mea de Rai,
Mult mi-e dor de tine, de brațele tale
Și de mângâierea ce-ar fi să mi-o dai...
De s-ar mai putea să-mi răsari în cale!
Aș veni la tine ca la Dumnezeu,
Cu sufletu-n palme, ca la Judecată,
Să-i picuri nădejdea în tumultul greu,
Să mă-nveți să capăt liniștea uitată!
Tu ai ști să depeni firele tăcerii,
Ai avea și leacuri pentru dorul treaz,
C-un surâs ai șterge umbrele durerii...
C-un sărut pe frunte, lacrimi de pe-obraz!
În privirea ta aș găsi seninul,
M-aș simți copila veșnic ocrotită,
Vorba ta duioasă mi-ar topi suspinul...
Și la pieptul tău m-aș simți iubită!
[...] Citește tot
poezie de Liliana Burac din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre mamă, poezii despre dor sau poezii despre îngeri
Har de părinte
N-am să știu, de vreodată ai dat lacrimă... în gând-
la amintire din vremi, de altădată- nici când.
De-ai luat timp, să-ți revezi, început de copil
cu zulufii în vânt, stând desculț, c-un mobil
cu roți de lemn, luat cadou, de părinți... of, săraci;
ce-au lăsat de la ei, să-și ia grâne-n desagi...
Ce-ți privesc, cu mult drag, turuitu-ți din gură-
cum motorul- prin colbul, numit bătătură.
Își iau timp pentru tine- devenitul lor cult-
ca să-i bucuri de bine; cel pierdut, de demult.
Fericiți, ne avuții, de pe ulița în sat...
ce-au căsuță-n paiantă și servici pe la stat.
Film, apoi se derulă. Oh... la școală te duci,
îmbrăcat cu tot nou, și-n pantofi, nu papuci...
să fii în rând, cu ceilalți, tu, speranța de mâine;
să-i întreci, ce n-au fost, niciodată. Să ai pâine
ușoară, doar ție-ți, căci de ei, nu-s nevoi;
vor trăi doar din vis, până-n lumea de-apoi.
De al lor gând, să n-ai griji. Vor, să fii fericit,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 aprilie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre încălțăminte, poezii despre început, poezii despre școală, poezii despre viitor sau poezii despre timp
Ziua bună la țară
Țară dulce și frumoasă,
Tu, ce-ai fost gloria mea,
Eu mă duc, fii sănătoasă!
Nu știu de te-oi revedea.
Dar ce-mi pasă oare mie
Dacă pe pământ străin,
Dacă în călătorie
Moartea îmi va zice: vin'!
Vai! în sânu-ți dulce, oare
Sunt eu mai puțin străin
Când pe toată ziua moare
Visul sufletului lin?
Iară se ridică norul.
Vasul tău nu este-n port,
Vânturi rele ca și dorul
Către negre stânci te port.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu din volumul: Reverii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre patrie sau poezii despre copaci
Diana și tristețea absolută
am ajuns la petrecere destul de târziu,
am avut nevoie de o cămașă nouă și am colindat toate magazinele de vechituri,
într-un final am găsit.
mi-a deschis un valet îmbrăcat bizar ce fuma trabuc și abia se mai ținea pe picioare,
în piscină pluteau tot felul de haine iar lumea se bucura de puterea de penetrare a
banalului.
la primul etaj era plin de eleve de la liceul cu predare în limba germană,
astea veniseră însoțite de bărbați ce le puteau fi părinți.
una dintre ele machiată strident și purtând o rochie deja sfâșiată
m-a invitat să facem turul de onoare pe o bicicletă fără ghidon.
am râs ca un pelerin căzut într-un canal colector de dame de companie
și i-am arătat un semn universal din care a învățat să stea deoparte de mine.
apoi te-am căutat prin mulțimea împerecheată de gesturi mărunte,
te-am căutat pe sub mese,
te-am căutat în privirile rătăcite ale unor drogați nefericiți,
chiar și în partiturile celor ce cântau jazz,
chiar și acolo,
te-am căutat.
[...] Citește tot
poezie de Eduard Dorneanu (26 iulie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre șampanie, poezii despre tristețe, poezii despre toleranță, poezii despre sfârșit sau poezii despre serviciu