Toate rezultatele despre poezie acatist, pagina 14
Azi mă rog...
Am cerut mamei să fie
Mamă, dar și veșnicie!
Pe când mama mă năștea,
Veșnicia semăna!
Am cerut mamei să fie
Mamă, dar și poezie!
Pe când mama mă creștea,
Poezie ea era!
Azi mă rog,
Măcar, o dată
Să o văd
Și să mă vadă!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăim o poezie
Ai tu, în simplitatea ta,
Ceva ce cucerește,
Iar eu nu pot a nu te vrea
Când inima dorește
Ai tu, în ochii tăi, un dor
Care pe-al meu îl cheamă,
Sărut să-ți dea, să-ți dea fior,
De dragoste și teamă
Ai tu acel nedefinit,
Care aprinde cerul,
Să pot visa la infinit
C-am să-i dezleg misterul
Ai tu ceva și amândoi
Iubim cu frenezie,
În lumea-n care numai noi
Trăim o poezie.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul Poezie
Fiecare om, e o poezie,
iar sentimentele, cuvinte de ceară,
îi sunt scrise în inima de lut.
Luna îi așază fiecăruia
pe buze dureri și trăiri nenăscute.
Apoi, încet, după un timp,
obosiți în lupta lor de pâine,
Oamenii se prind de mână
și pleacă în zbor în văzduh.
De acolo își strigă singurătatea,
dau ocol soarelui
cu aripile lor de lut
și apoi se hodinesc pe stele.
poezie de Daniela Slapciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se apucase de băut
pentru a putea scrie poezie
valoroasă și de la prima
picătură de alcool intrată
în organism s-a trezit geniul
ce zăcea ascuns în adâncurile
ființei sale
căzute în extaz cu bărbia
în palmele flămânde de poezie
alcoolul a început să-l ducă
pe culmile visării în depărtare
succesul
a fost paravanul picăturilor
de băutură cel trăgea
în infinitul umbrelor solitare
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie nebună
când eram lan de grâu
în gura mănoasă a unui om
de treierat mă legănam și eu
descreierat umbla și el
când vorbea când scria
cu bobițe de salivă în capăt de vers (?!)
despre amorul adeziv al vieții sale
despre amidon... și eram
împreună o poezie nebună
ne
modificată genetic
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața, o frumoasă poezie
Viața e ca un val de mare
Care se izbește de un mal stâncos.
Ea este o rază de soare
Care luminează un chip frumos!
Viața e extaz și agonie
Care continue la infinit.
E o frumoasă poezie,
Scrisă pe o lamă de cuțit!
Viața e un spectacol,
Unde joacă un singur actor.
E și o bună carte....
Citită de un simplul muritor!
poezie de Vladimir Potlog (9 august 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru mine, marea poezie a fost întotdeauna baia de frumusețe în care m-am cufundat când am avut nevoie de intrarea în altă dimensiune. Poezia ține, după părerea mea, de partea cea mai ascunsă, cea mai intimă a ființei noastre. Poezia echivalează aproape cu o rugăciune. În poezie te cufunzi pentru a te întoarce cu frumusețe. În rugăciune intri pentru a te integra absolutului.
citat celebru din Zoe Dumitrescu Bușulenga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie nelegitimă
În acea seară în care am făcut dragoste
imaginară cu tine,
nu am fost prudentă
și, după un timp, mi s-a umflat mintea;
să știi că, în urmă cu două nopți,
cu dureri chinuitoare,
mi s-a născut o poezie nelegitimă;
va purta doar numele meu,
dar seamănă cu tine, are aerul tău străin;
în timp ce nu bănuiești nimic din nimic,
să știi că ți s-a născut o fiică.
poezie de Vivian Lamarque din Teresino (1981), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în italiană.John Keating: Nu citim și scriem poezie pentru că e drăguț. Citim și scriem poezie pentru că suntem membri ai rasei umane. Și rasa umană este plină de pasiune. Iar medicina, dreptul, afacerile, ingineria sunt preocupări nobile și necesare pentru a menține viața. Dar poezia, frumusețea, iubirea sunt lucrurile pentru care trăim.
replică din filmul artistic Cercul poeților dispăruți, scenariu de Tom Schulman
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai scriu o poezie
Când mi-este dor de tine,
În liniștea târzie,
Cu lacrimi și suspine
Mai scriu o poezie.
Sub clar de lună plină
Aș vrea să-ți simt căldura,
Dar tot ce mă alină
E ritmul și măsura.
Tânjesc să-ți aud glasul
Ce mă-ncânta odată,
S-admir cum calcă pasul
Ca rima încrucișată.
În ochiul tău șăgalnic
Să văd tot universul...
Ah, totul e zadarnic
Mi-a mai rămas doar versul.
poezie de Octavian Cocoș (5 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!