parfum

Nu! Iubirea n-a murit!

Nu! Iubirea n-a murit!
Semnele ei sunt peste tot,
în mâna întinsă orbului
şi-n ţipătul pescăruşului...

Nu! Iubirea n-a murit!
Floarea de cireş o cântă
şi fluturele o descântă
în zborul ei albit.

Nu! Iubirea n-a murit!
Parfum de dor, nelinişte
aleargă-acum pe mirişte.
Întinde-i mâna şi-a venit!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografie interioară

Din ţara cea senină
A zilelor de ieri,
Din aburi şi lumină
Şi din parfum de meri
Spre ţara ce-o să vină
A zilelor de mâine,
Din fructe dulci şi coapte
Şi din miros de pâine,

Se-află o cale-ntinsă
Albastră, argintie,
Ce mângâie cu coapsa-i
Rotundă şi nurlie
Acea lumină blândă
A sufletului meu
Ce-ascunde în lăuntru-i
Iubiri, morţi, Dumnezeu.[...]

poezie de Cristian Popp
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creaţia de parfum este un demers estetic personal, integrat marilor curente care caracterizează spiritul anumitei epoci. Fiecare parfumier are un stil şi adesea o filozofie personală asupra creaţiei. Exemple cunoscute sunt: impresionism (Jacques Guerlain), idealism şi clasicism (E. Beaux, A. Fraysse, G. Robert), minimalism (J. C. Ellena), neo-abstracţionism (parfumeria moleculară după anul 2010).

citat din Octavian Coifan (20 aprilie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afară se lumina. Un condamnat la moarte începea deodată să facă miracole. La celălalt capăt al lumii, Best Sailor îşi punea întrebări despre iertare şi credinţă. Suna telefonul. În receptorul învelit în pene se auzeau intrigi politice şi juridice generate de decizia unei instanţe din Mississippi împotriva unei firme de chimicale care elibera deşeuri toxice cu parfum de lalele în putrefacţie.

începutul de la Cucamonga, Capitolul 1: Ficţiune de Iulian Tănase (2011)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea schimba tot,

Zilele se scurgeau mereu la fel,
Iar restul vieţii un deja vu fidel,
Ca un dvd zgariat cu un film prost,
Difuzat intr o sală goală fără rost.

Ai apărut de nicăieri
Pe un nor ce aduce adieri,
Mi - ai stors o frezie
Parfum de zane, cu discreţie.

Si am băut din apa salvatoare,
De viaţă nouă dătătoare,
Mi ai picurat speranţă,
In ceaiul nostru de dimineaţă.

Mulţumesc Iubire că te-am întâlnit,

poezie de Filip Petrica
Adăugat de Filip Petrica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind de femeie

Ţi-ai lipit nasul
de geamul sufletului meu,
Simt sub buzele-ţi deschise
vlaga primei ninsori.

Mă-mbrăţişezi pe întuneric,
ca într-o rugă-ncepută cândva.

Zeii zăpezilor tac şi ascultă.

Crivăţul tăcerilor,
luate prin surprindere,
aduce a iarnă pe dezgolite.

Mâinile tale-n, colinde, pe sâni,
cer parfum şi caşmir
de femeie.

[...] Citeşte tot

citat din Iolanda Şerban
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senin de vară

Ochi migdalaţi pe un cer senin,
Vântul adie în înaltul lui,
Zâmbetul curge precum un izvor,
Susurul lui, mireasma de flori,
O şoaptă se-aude, zboară uşor,
Dulce ca mierea, roua din zori...
Lumina învăluie totu-n parfum,
În şoapte m-aud, privirea mă cheamă,
Din nou acel zâmbet pe-o rază coboară...
Aş vrea să-l privesc la infinit...

poezie de Alexandru Nicovici
Adăugat de Alexandru Nicovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absurdul şi ultimul, iată cele două elemente din a căror proporţionalizare se naşte adâncimea echivocă a religiei. Căci ea nu este decât un surâs penste un nonsens cosmic, un parfum final peste o ondulaţie de nimicnicie. De aceea, când religia nu mai are nici un argument recurge la lacrimi. Doar ele mai ţin echilibrul universului şi mai susţin pe Dumnezeu în fiinţă. Când se vor termina, va dispărea şi regretul după El.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de seară

Sunt flori uitate întro seră,
Cum într-un suflet tris şi gol
Rămân speranţele din urmă
Din risipitul stol...

Nici o femeie nu le-atinge,
Deşi au cel mai blând parfum,
Nici cel puţin nu le omoară
În pagini de album.

Când umbre din apus, prin geamuri,
În jurul lor sfios se strâng,
Par nişte ochi ascunşi de lume,
Ce-n taina serei plâng...

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delir

De pe streşini negre zăpezi se scurg mărunt;
Un deget roşu se scufundă-n frunte,
În cameră se scurg albastre gheţi de munte
Îndrăgostiţii oglinzilor de mult muriţi sunt.

Capul în grele hălci gândind separă
Se scurge umbra în albastre gheţuri de munte,
Râsul cel rece-al unei moarte curve mute.
Plânge-n parfum de violetă vânt de seară

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!