Toate rezultatele despre ostenit, pagina 14
Într-o zi de primăvară, ostenit fiind tot umblând după vaci, se dete la umbra unui copaci mare și stufos și adormi; își și alesese, vezi, loc pentru așa ceva. Era o vâlcea împodobită cu fel de fel de floricele, toate înflorite, de părea că dă ghes omului să treacă printre ele. Ceva mai cât colo un pârâiaș, a cărui obârșie venea dintr-un șipot de apă ce ieșea din coasta unui deluleț, șerpuia printre brusturi și alte buruieni pe unde își făcuse loc, și susurul apei parcă te îndemna la somn. Copaciul subt care se adumbrise era măreț și parcă se lupta ca să ajungă la nuori. Printre crăcile lui întinse se giugiuleau pasărelele și-și făceau cuiburi: numai ascultând cineva ciripirile lor se aprindea într-însul focul dragostei. Desișul frunzelor sale făcea o umbră, de parcă râmneai la ea. Bag seamă, nu era așa căscăund flăcăul acesta, și pe nedrept îi atârnau de coadă acest ponos ceilalți argați din sat. Cum puse capul jos și adormi. N-apucase să doarmă, ca de când începui să vă povestesc, și o dată sări drept în sus. Visase un vis foarte frumos și se deșteptase.
Petre Ispirescu în Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre somn
- citate despre flori
- citate despre apă
- citate despre visare
- citate despre vaci
- citate despre sat
- citate despre primăvară
- citate despre iubire
- citate despre frunze
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Mai lung îmi pare drumul, acum la-ntors acasă
cât de bucuros am fost când am evadat de pe tărâmul tăcerilor
simțeam că trăiesc, că pot face ce vreau, că mă reprezint prin vorbe nu numai prin fapte
dar am aflat că de cele mai multe ori, cuvintele rănesc
și în jurul vorbitorilor se naște un gol dureros
am alergat de colo-colo, dar fiecare era ocupat cu sinele
își căuta cuvintele și spera la o nouă viață
hei! chiar nu mai vrea nimeni să mă asculte? devin plictisitor?
conversație sau comunicare, dialog sau monolog
târziu, când m-am așezat ostenit
am început să ascult
și tăcerea mea avea gust bun
în jur se strângeau alți oameni care ascultau
apoi, jur-împrejur lume tăcută, ascultând
departe de lumea dezlănțuită
departe de cuvântul vorbit
și cuvântul creștea în mine, dar nu mai era dureros
era înțelept. și tăcut. și îmi plăcea
și am zis că e timpul să mă întorc acasă
dar tăcerea cu greu își mai făcea loc
printre interjecții
[...] Citește tot
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre cuvinte
- poezii despre viață
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre început
- poezii despre vorbire
- poezii despre timp
- poezii despre promisiuni
- poezii despre naștere
Ce-ar fi să oprim timpul? i-am zis în taină, sub pecetea dorului gârbov.
Să ne-așezăm cuminți pe băncuța zilei de ieri, însetați de liniștea iubirii, sub ramuri înalte de tei înflorit. Așa, suflet lângă suflet, alinându-ne fricile firave, ascultând cu lăcomie tăcerile simple, pline de înțelesuri. Să-și spună primăvara din noi toată fericirea intensă, fără puncte de suspensie și vid adânc, brăzdat de vanitate ieftină. Nu vrei să mirosim a bunătate? Doar noi doi, desculți de cele lumești, cu trupurile goale de povara lutulului fraged. Să ne judece străinii, cum or putea mai bine, râzând pe alocuri în misterul păcatelor adânci, mistuitoare. Dacă am fost sau nu în locul lor, nici nu contează. Mie mi-e bine, cu tine în inimă, mereu viu și cu zâmbet de soare ștrengar. Mi-e destul să fim noi, inspirând veșnice din strânsoarea brațelor curajoase, șoptind viselor culori de viață și nostalgie. Te-am așteptat. Dar sigur, când ai întâlnire cu Dumnezeu, nu-i cale de întors oricât ne-am tângui dorul ostenit. Și acolo nu-i loc de tristețe și iarnă rece
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre timp, citate despre dor, citate despre înălțime, citate despre zâmbet, citate despre viață, citate despre tăcere, citate despre trup și suflet sau citate despre tristețe
De când mă știi
De când mă știi, am luat asupra mea
Povara-ntodeauna, Doamne, cea mai grea.
Și tot urcând în coastă, vream s-arăt
Că nu mă dau poverile-ndărăt.
O suferință între alte două
N-am socotit-o suferință nouă.
Haide și tu, așează-te-n spinare.
Mă simt voinic. Pe cine ce-l mai doare?
Cine-i străin și singur, cine?
Să urce-n cârcă, pe șamar, la mine.
Hai, ticăloșii, blânzii, toți de-a valma,
Câți ați întors obrazul, câți l-ați bătut cu palma,
Însărcinare, poate, am de la Satan
Să vă ridic la cer prin uragan.
Sunt robul vostru, hotărât de sus,
Să fiu caricatura lui Isus.
De câți în seamă mi v-a dat
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre uragane, poezii despre superlative, poezii despre suferință, poezii despre sclavie, poezii despre pâine, poezii despre nebunie, poezii despre mântuire, poezii despre legi sau poezii despre fericire
S-a stins o babă-n sat
S-a stins o babă-n sat. Nimic fatal.
Avea și ani destui, era schiloadă,
Mai bine că s-a dus; de la un timp,
Abia putea, săraca, să mai vadă.
"Și-apoi, ce-i drept, a cam trăit destul;
Și-a îngropat bărbatul și-un nepot
De parcă o uitase Dumnezeu.
Mai bine că s-a dus! Așa socot!"
Ei, da' și eu m-am ostenit nespus",
Făcu groparul, mai turnându-și vin.
"Se sapă greu pe ger. Și de-așa chin,
Vă faceți milă de-un bănuț în plus".
"Acuma, că s-a dus, vă rog frumos",
(Grăi printre meseni o întrebare)
"Veți scoate casa asta la vânzare,
Sau o păstrați și voi pentru nepoți?"
[...] Citește tot
poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre bătrânețe, poezii despre îngeri, poezii despre sat, poezii despre religie, poezii despre ore sau poezii despre ninsoare
Lia: Și de ce nu mi-ai răspuns apelurilor?
Lucian: M-ai căutat?
Lia: Nu doar odată, desigur. Eram îngrijorată.
Lucian: Îngrijorată? Pentru mine? N-ar fi trebuit, serios... Scuză-mă, nu te-am auzit, nu purtam uniforma; în plus, minitransmițătorul meu e decuplat și așa a fost în tot timpul ăsta.
Lia: N-o purtai nici atunci și ți-ai decuplat minitransmițătorul?! Luci, ce se petrece cu tine?
Lucian: Nimic deosebit!
Lia: Nimic?! Văd că nu se poate discuta normal cu tine! Nu știu de ce m-am ostenit să te caut și te-am așteptat totuși... Ești la fel de nesuferit.
Lucian: Stai! Nu pleca încă, te rog! Știu că sunt nesuferit, dar ți-am spus că trec printr-o perioadă dificilă.
Lia: Nu; ai spus delicată.
Lucian: Dificilă sau delicată, ce contează?! Scuză-mă, te rog, nici nu știu ce spun; sunt atât de confuz...
Lia: Azi vei veni, la ora 14.00?
Lucian: Nu, în nici un caz!
Lia: Dar mâine?
Lucian: Nici mâine! Nu mă așteptați degeaba!
Lia: Dar când vei veni?
Lucian: Nu știu, nu m-am hotărât încă.
Lia: Luci... Ce-i asta, o altă separare? Una neanunțată și fără motiv, de data asta?
Lucian: Nu, nici gând! Nu-i nici o separare.
Lia: Atunci... Nu te înțeleg.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viitor, citate despre prezent, citate despre ore, citate despre gânduri sau citate despre delicatețe
Plecarea tatei
în iarna ceea taica nu voia să moară
se zbuciuma pe laița sa din sărăieș
mereu ruga să fie dus cumva afară
să vadă de nu vin dinspre Fălești...
sau poate-a fi cumva dinspre Ungheni
și-oi claxona la poartă ca pe vremuri
eu, trup din trupul lui de Osoieni
și sânge, și suflare, și blestemuri...
simțea bătrânul că de moarte-i încolțit
că-i rândul lui să-i cerce ascuțișul coasei
dar înainte de-a pleca spre infinit
voia ca să mai stăm pe prispa casei...
să bem în doi un ultim păhărel de vin
și să ne luăm un bun rămas, fără cuvinte
șoptindu-mi cam pe unde-n țintirim
ar vrea să-i facă popa loc printre morminte...
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (2 februarie 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre zâmbet, poezii despre tată, poezii despre sânge, poezii despre mamă, poezii despre infinit sau poezii despre iertare
Am obosit
Am obosit, Părinte, de-atîta alergare,
Simt cum puterea vieții se duce tot mai mult,
Și-aștept odihna care o voi primi Acasă
Cînd voi lăsa și truda, și-al apelor tumult.
Abia mai pot, o, Doamne, să urc cărarea vieții,
Trăgîndu-i după mine pe-ai mei pe calea Ta,
Dar vreau să-i duc cu mine, cu toată greutatea,
Căci despărțirea noastră ar fi cu mult mai grea.
Și simt în mine dorul să zbor spre Cerul Slavei
Descătușat de lutul în care m-ai sădit,
S-ajung la Tine, Doamne, în cea mai mare grabă,
Și prăbușit, Isuse, să-Ți spun: Am ostenit...
Mi-e dor de clip-aceea ca de izvorul vieții,
Apropie-ntîlnirea, o, Mirele meu drag,
Că eu aștept cu trupul pătruns de oboseală,
Să trec, cu osteniții, al biruinței prag.
Dar știu că alergarea eu încă n-am sfîrșit-o
[...] Citește tot
poezie de Rodica Avram
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre dor, poezii despre perseverență, poezii despre odihnă sau poezii despre nuntă
Mă uit la flori
Ma uit la flori, ma uit la stele:
Esti chinul dulce al tristetii mele.
Ma uit in mine, ca intr-o chilie,
Ma uit in ceruri, in imparatie,
Ma uit in gol, ma uit in vizuini.
Te caut printre spinii din gradini,
Dau buruienile de-o parte, de otrava,
Si pipai locul urmei tale cu zabava.
Strabat calare sesul, cucuruzul:
Te caut cu vederea, cu auzul.
Ma plec la tranfafiri si le miros
Bobocii din tulpinile de jos.
Fusesi in toate si te-ai dat in laturi.
Incerc sulfina: tu trecusi alaturi.
Intreb plapandele verbine.
Ele raspund ca stie patlagina mai bine.
Zisei soparlei:"A trecut pe-aici?"
Ea m-a trimis la serpi si licurici.
Si neprimind raspuns nici de la stupi,
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulturi, poezii despre trecut, poezii despre stele, poezii despre lupi, poezii despre licurici, poezii despre flori, poezii despre cercetare sau poezii despre apicultură
Îmi beau ultima umbră
Îmi beau ultima umbră, cum toate s-au dus
două drumuri, doi spini, două nopți, trei tăceri
două zile de azi peste ziua de ieri
și o roată scrâșnind la apus.
Râd cu hohot. Sunt liber! Ce viscol, ce ger
e-n paharele noastre, ce îngeri și cai
ropotesc peste coastele mele și vai!
ninge năprasnic de ieri...
Nu mai vreau să te știu, e târziu și oricum
îmi e bine așa, e înalt și pustiu
Îmi e-n golul de tine prea mult și prea viu
Îmi e-n golul de tine precum...
Poate mâine, sau nu, poate azi voi uita
să te vreau, să te scriu, să nimic, să rânjesc
într-un lup ostenit să-nțeleg că trăiesc
Ce prostii mai gândesc! Hai, mai bea!
Îmi beau umbra din zile. Și totuși tot nu
[...] Citește tot
poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre înălțime, poezii despre șerpi, poezii despre zăpadă, poezii despre zile, poezii despre viscol sau poezii despre vin