Serioase/triste despre ochii, pagina 14
Ea
Și pui încredere din nou
Sperând ca va fi minunat,
Nimic nu vrei să meargă rău...
Un vis frumos, un gând curat
Te-ndeamna să iubești cu foc,
Dar unde nu e și noroc,
Și totu-i bătaie de joc,
Nu-i șansă nici pentru iubit...
Și stai cu ochii în perete,
Te-au invitat atâtea fete
Să ieși cu ele în oraș,
Dar tu ai vrut-o doar pe ea,
Și-ai invitat-o seara-n parc,
Și ea timid a zis că vrea,
A doua zi s-a răzgândit
Căci un motiv tot a găsit...
Rămâi cu ochii în perete,
Ai refuzat atâtea fete,
Așa se adâncește rana
Căci ai dorit-o pe...
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stau în cerdacul tău...
Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină.
Deasupra-mi crengi de arbori se întind,
Crengi mari în flori de umbră mă cuprind
Și vântul mișcă arborii-n grădină.
Dar prin fereastra ta eu stau privind
Cum tu te uiți cu ochii în lumină.
Ai obosit, cu mâna ta cea fină
În val de aur părul despletind.
L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,
Desfaci visând pieptarul de la sân,
Încet te-ardici și sufli-n lumânare...
Deasupră-mi stele tremură prin ramuri
În întuneric ochii mei rămân,
Ș-alături luna bate trist în geamuri.
sonet de Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
O fată coase la fereastră
Pe obrazul stins, pe mâna-i slabă,
Pe ochii triști din cale-afară
Și-a pus pecetea nendurată
Pierduta vieții primăvară.
Se scoală-ncet... aprinde lampa...
Mai plină-i casa și-i mai bună,
Iar ploaia pare că-i un cântec
Ce din adânc de vremi răsună...
Un cântec trist și fără vorbe
Pornește-n dulcea înnoptare
Și lampa cântă, lampa plânge
Povestea unei vieți amare.
Iar acul, ochii și lumina
Și ploaia care-n geamuri bate
Urzesc poemul plin de jale
Al fetelor nemăritate...
poezie celebră de Victor Eftimiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ma pierd
ma pierd in ochii tai caprui,
ma pierd in stele si innebunesc,
ma pierd in flori de crizanteme
iubind chipul tau ceresc
ma pierd printre ramuri,
ma pierd pierd printr-un rece vant,
ma pierd dupa zare
cu lacrimi reci usor plangand
ma pierd in intuneric
ma pierd chiar si-n lumina
ma pierd de mirosul tau
de flori de crizantema
ma pierd printre frunze
imprastiate doar de vant
ma pierd de chipul tau
ce-l vad mereu razand
[...] Citește tot
poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă uit în ochii tăi
Mă uit în ochii tăi, iubito,
Care de lacrimi și durere sunt plini,
Inima în mine plânge,
Trupul parcă mi-i pe spini.
Vreau să te întorc din drum,
Din drumul acesta, al despărțirii,
Dar totul e în zadar acum,
Căci s-a stins în tine flacăra iubirii.
De-aș putea să întorc timpul înapoi,
Să fim iarăși tu și eu,
Tu să fii o floare între flori,
Eu soarele tău.
Dar viața acum îmi pare un infern,
Fără tine, frumoasa mea,
Acum nici de moarte nu mă tem
Te rog, te rog nu mă lăsa!
poezie de Vladimir Potlog (9 iulie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vindecare
Tu și eu cândva odată,
Legământ într-o iubire,
Două inimi rătăcite
Universuri - diferite.
Ochii i-am inchis cu lacrimi,
Dorul ferecat în mine
Suferinței i-am pus lacăt.
Leacul inimii a fost timpul
Tăvălug trecut prin mine.
Dar acum, sunt vindecată.
Ochii mi-au secat de lacrimi,
Dorului deschis-am calea,
Inimii inchis-am vrana.
Te-am visat că ești cu mine
Te-am visat și-mi este bine,
Fără tine.
poezie de Angelina Nădejde (7 august 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Versurile
Ți-am spus că am scris pentru tine
Versuri
Și curiozitatea ta nu mai are astâmpăr...
M-ai luat lângă tine pe divanul,
- Pe care mai cad draperiile roșii de catifea
Și mă pui să ți le traduc în nemțeasca mea,
Care totuși
Nu te mai face să râzi.
Asculți cu ochii,
Cu născiorul,
Și cu urechile micuțe,
(Stă cuminte până și mătasa rochii).
Eu povestesc ce-mi trece prin cap
Și seriozitatea ta e fără margini.
Dar iată, când gândesc să scap,
Dintr-o umbră de surâs din ochii mei
Ai prins de veste că-ți spun dinadins,
[...] Citește tot
poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu
Simt genunchii grei în univers,
Ochii au podoabe de cristale,
Pe pământ însămânțez cuvinte
Lipite pe-a statuilor petale.
Miroase noaptea a țărână crudă,
Ziua aburește-n Dumnezeu,
Simt genunchii grei de nemurire
Și mă închid profund în crezul meu.
Până când voi răstigni în vene
Greierii uitați pe flori de sânge,
Până ce lapte cald din sân
Pe crucea mântuirilor va curge,
Până atunci voi scruta universul
Cu ochii răsăriți din noi izvoare,
Pe-o rază de Luceafăr poezia
O voi purta în univers nemuritoare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O privire...
Cand am ridicat ochii, am zarit:
O Mare de priviri intetosate,
O Mare de Soare,
O Mare de priviri calatoare,
Ce ma-mbia la ganduri nesperate,
Uitand de suferintele toate.
Patrunsul spre adanc a fost greu,
Dar eu am incercat tot mereu.
Vifor, vant, aer liber in gand,
Dorinta spulberata, vis frant.
As da orice sa revin macar o data.
Dar, totusi... ora asta e-ncurcata.
Cand voi ridica ochii, voi zari:
O Mare de priviri mirate,
O Mare de Soare,
O Mare de ploi,
[...] Citește tot
poezie de Claudiu Stratulat
Adăugat de Augustina Gorgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când iarăși luminezi
S-aprind luminile în ochii tăi
sau stelele sunt și-n taina nopții
luminează,
s-aprind cântând doi licurici
a lor iubire-mpărtășind...
doi pași trecând indiferent
pe unul îl strivește
în taina nopții rămânând
doar dansul mut și-o licărire
stinsă...
În ochii tăi tăcuți ca noaptea
ghicesc iubirea fremătând;
și dacă gura mută îți rămâne
și genele plecate, tremurânde
tu stea aprinsă-n taina nopții
îmi răcorești suflarea
când iarăși luminezi...
poezie de Elena Olariu din Șoapte înscrise pe frunze (2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!