Poezii despre miez, pagina 14
Strigăt în pustie
Cu chiotele-ți de lumină
și cu-adâncul ochilor de mare,
cu urnele în lut ce ți le lasă
nenumăratele fecioare
cutremurate-n clipa asta
de-un dor
pe minunatul tău pământ,
te chem:
vino, Lume,
vin'.
Adie-mi în ureche gânguritul de izvoare,
la cari în miez de noapte
nevăzuți de nimeni strugurii
desprinși din vițe ți s-adună
să-și umplă boabele de must,
și-apoi - cu dărnicia to de moarte
vino,
Lume,
vin'.
Și răcorește-mi
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre virginitate
- poezii despre urechi
- poezii despre struguri
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre nisip
- poezii despre moarte
- poezii despre miezul nopții
- poezii despre lut
O nouă primăvară a venit
O nouă primăvară a venit.
Dar tot ninge ca în miez de iarnă
Și florile au înflorit,
Dar parfumul lor au miros de armă!
O nouă primăvară a venit.
Dar pământului parcă îi este teamă să înverzească,
Ca nu cumva să fie rânit.
De o armă rece omenească!
O nouă primăvară a venit.
Și trebuie să fie frumos, cald și bine,
Dar cineva pe pământ a hotărât!
Venirea primăverii s-o amâne.
poezie de Vladimir Potlog (9 martie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre primăvară
- citate de Vladimir Potlog despre primăvară
- poezii despre flori
- citate de Vladimir Potlog despre flori
- poezii despre verde
- citate de Vladimir Potlog despre verde
- poezii despre ninsoare
- citate de Vladimir Potlog despre ninsoare
- poezii despre iarnă
- citate de Vladimir Potlog despre iarnă
- poezii despre frumusețe
- citate de Vladimir Potlog despre frumusețe
- poezii despre frică
- citate de Vladimir Potlog despre frică
Ce vorbe?
Veneau cele două vorbe ascuțite de gură
planau și se rupeau de-a limbii geamandură
ce vorbe dulci se-mpreunau sudate
ce mai dansau de guler spânzurate
Ce vorbe? Trăncănea prin sobă
a frigului înflăcărată robă!
Ce vorbe? Nesărate nuci scăldate
în sare se spărgeau în miez mirate
Ce vorbe? Sfârâia pe plită
o oală nespălată și golită!
Ce vorbe? Întrebam la poartă
vecina ce de mult s-a dus... și-i moartă!
Ce vorbe? Întreba în zare
poetul pe un înger... la plecare!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre îngeri, poezii despre vecini, poezii despre poezie sau poezii despre gură
Noaptea care adoarme zmeii
Dulci miresme se revarsă din mănunchi de fân cosit,
Colț de lună-n nouri galbeni, pare-se a adormit;
Doar luceafăru' străluce în oglinda unui lac,
Freamătă prin ierburi dese - agitat - un pitpalac...
Ceasuri bat în miez de noapte, adunând răzleții nori.
Într-un nuc din vatra luncii dormitează două ciori;
Noaptea umblă pe tărâmuri după zmei înfricoșați,
Dorm fetițe, dorm băieții printre basme legănați.
poezie de Ștefan Radu Mușat din Anotimpul cu aripi de copil
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre somn, poezii despre nori, poezii despre galben, poezii despre fete, poezii despre ciori sau poezii despre ceas
Medicul
La miez de noapte când oamenii dorm
Somnul lor dulce și ușor,
Tu te îmbraci în haină de înger
Și acorzi primul ajutor
La un suflet care de durere plânge.
Tu n-ai aripi, nu ai coborât din rai.
Nu ești sfânt ca sfinții care dorm în biserică,
Dar mâini de aur ai și un medicament pentru orice durere.
Și apoi cu sufletul împăcat, când soarele apune,
Te întorci la casa ta în oraș sau sat,
Obosit, dar și mulțumit că ai mai salvat
Un om pe această lume.
poezie de Vladimir Potlog (17 iunie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre sfinți, poezii despre religie, poezii despre vestimentație, poezii despre sfințenie, poezii despre sat sau poezii despre salvare
Răsadul
Luminiță-n miez de ghindă,
Un luceafăr te colindă
Să-ți șoptească, pe-nserat,
Ce ești tu cu-adevărat.
Să visezi că crești mai mare,
Din sămânță către soare.
Iar sub coaja ta, în noapte,
Foc va arde mai departe.
Vine iarna peste moară,
Luna pe pământ coboară
Și te vede copiliță,
Cu căpșor de luminiță.
Tu, răsad, ieși azi în lume,
Omul îți va da un nume.
Iar pe cer o stea clipește
Frunzulița când îți crește.
poezie pentru copii de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere, poezii despre visare, poezii despre timp, poezii despre prezent, poezii despre foc, poezii despre copilărie sau poezii despre Soare
Ambiguu
tăceri pe gura ta ca de fântână
sub șoapta de mister tumefiată,
pe sânge ni se scrie clipa toată
sub coajă miez având la îndemână...
din adevăr în veșniciei zloată
se mistuie de veci la săptămână
cât a clădit dumnezeiasca mână
și-n șapte-a odihnit, sub stea bogată...
în mănăstirea visului zidită
femeie, Ană ce pereți te strâng,
în mine porți o liniște vădită...
că viciul de iubire e nătâng
intrând în vremuri taina ce-i ieșită
din îngeri care în sicrie plâng
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Pekinezul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre săptămâni, poezii despre sânge, poezii despre plâns, poezii despre odihnă sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Când zorii ne vor risipi
În timp ce ne mâncam amândoi zilele
m-am înecat subit cu un miez de noapte,
încât am simțit gustul intunecat al morții.
Tu te-ai speriat și m-ai strâns tare în brațe,
până când am revenit în mine insumi.
Năpădiți de atâta iubire cultivată împreună,
ne dezbrăcăm de trupurile uzate de viață
și ne spălăm amintirile în aceleași vise,
adormind adânc cufundați unul în altul,
până dimineața, când zorii ne vor risipi.
poezie de David Daniel Adam (28 octombrie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre viață, poezii despre sperieturi sau poezii despre iubire
Gândindu-mă la Xing, vara la Pavilionul Sudic
Lumina Muntelui se poticnește-n apus,
La răsărit de lac, alene, se ridică luna.
Îmi dezleg părul și mă desfăt în răcoarea serii;
Deschid fereastra și, împăcat, mă întind pe rogojină.
Vântul aduce miresme de lotuși,
De pe frunzele de bambus, muzical, picură stropi de rouă...
Simt nevoia să-mi iau lăuta și să cânt,
Dar, vai, cine de aici m-ar înțelege?
Așa că mă gândesc la tine, bătrâne prieten
O, zbucium al viselor mele în miez de noapte!
poezie de Meng Haoran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre vânt, poezii despre seară, poezii despre rouă, poezii despre păr sau poezii despre prietenie
Stropi de pace
sorbeai pe ochi parfum de întâmplare
sub corul ne-ncetatelor mistere
speranța iar în sfera mea te cere
și miez în gânduri zvelte tâmpla are.
ne îmbrăcam în straie de tăcere
a noastre vieți de-amor caniculare;
în umbre-s vise perpendiculare,
lumină dulce-n cristică avere.
iar nemurirea-i cât să ne cerșească
în duhuri locuire pe cântar
ca adevărul dintre noi să crească.
ne sta în graiuri zumzet solitar
deasupra traiului, în za cerească
udând cu stropi de pace un altar.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Corbul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre pace, poezii despre gânduri sau poezii despre cerșetorie