florii de vasile voiculescu

Am ales...

În locul urmelor de paşi printr-un nisip
am ales un nor cu parfum de liliac.
Nu-mi caut efemeritatea din destin
şi tristeţile semnelor din zodiac.

Am lăsat semnele de circulaţie
şi am ales corola florii soarelui
să îmi pună în viaţa asta stranie
apusul trist lângă zborul fluturelui.

N-am căutat în turnuri singurătatea,
am ales simfonia lanului de grâu,
iar lângă adierea florilor de mac
am adus surâsul apei dintr-un pârâu.

În locul secundei am pus o petală,
minutele şi anii ascund uimirea
când văd răsăritul florilor pe ramuri
de unde am ales o rază: iubirea.

poezie de Constantin Rusu (iunie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm III

Lui Dumnezeu: să-i iluminezi pe toţi oamenii. Începând
cu Skid Road.
Fie ca Vestul şi Washingtonul să se transforme într-un
loc mai nobil, plaza eternităţii.
Iluminează sudorii pe şantierele navale cu strălucirea
lămpilor lor.
Fie ca macaragiul să-ţi arunce braţele-n sus de bucurie.
Fie ca ascensoarele să scrâşnească&s[ vorbeasc[, să
urce şi să coboare pline de veneraţie.
Fei ca mila să pogoare asupra ochiului unde-i sălaşul
florii. Fie ca floarea hetero să fie dovada raţiunii de a fi
hetero-căutarea luminii.
Fie ca floarea homo să fie dovada raţiunii de a fi
homo-cutarea luminii.
Fie ca hetero şi homo să fie dovada luminii.
Fei ca Puget Sound să fie o izbucnire de lumină.
Mă hrănesc cu Numele tău ca un găndac cu o firi-
mitură de pâine-gândacu-acesta e sfânt.

poezie de Allen Ginsberg (iunie 1956), traducere de Domnica Drumea
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu oraşul meu se întâmplă ceva ciudat

plouă de ceva timp cu aripi de păsări
din scheletul lor răsar
la fiecare treizeci de minute de cenuşă
poeţi orfani
soarele îşi ascute colţii în barele de oţel ale zilei
aşezate piramidal susţin o civilizaţie prezumtivă
peste care se aşterne noaptea ca o maladie cronică a singurătăţii
şi nu-mi mai e poftă de zbor

semăn tot mai mult cu bătrânul Santiago -
mă zbat ca un salao în plasa destinului
incapabilă să renunţ la peştele cel de toate zilele
din care să-mi hrănesc muza -

pe podul plutitor cineva aşteaptă cu timpanele oarbe
terapia miraculoasă a florii de lotus mimând un requiem

de cealaltă parte a pământului
un oraş şchioapătă
din lipsa poeziei

poezie de Mihaela Meravei din Volumul "Cu roaşul meu se întâmplă ceva ciudat", Editura Ex Ponto, Constanţa 2019
Adăugat de Mihaela Meravei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poartă pe umeri un giuvaier

Se înfăşoară-n pereţi de rouă,
are o limpezime-n priviri care îmbată verdele
păşeşte odată cu stelele prin ierburi.

E desfătată ca o vocală sonoră
În sufletul vibrant al unui cântec de dragoste.

Dacă o cunoşti îi pui sărutul în mâini,
te temi de oglinda divină,
ascunzi în trup o atingere dorită
care-ţi macină gândurile şi te face dependent
de o flacără care-ţi circulă prin sânge.

Nu ştii ce se întâmplă cu tine,
puţini cred că eşti stăpânit de fluturi
şi sub piele porţi vârstele florii.

Între mine şi ea-i o amiază de lumină
unde nu odihneşte nicio umbră.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu furie şi mânie

Cu furie şi mânie acuz demagogul
Şi capitalismul lui de vorbe

El ar fi trebuit să ştie că pretudindeni cuvântul este sacru
Că a fost adus de foarte foarte departe de un popor
Şi că pe el s-a sprijinit sufletul acestuia

De foarte departe şi de la începuturi
Omul s-a descoperit pe sine prin cuvinte
Şi a dat nume pietrei florii apei
Şi toate au ieşit la lumină pentru ca el le-a numit

Cu furie şi mânie acuz demagogul
Care se umflă pe sine prin vorbe
Şi care-şi face din cuvinte puterea şi jocurile
Şi transformă cuvintele în bani
Aşa cum a făcut cu grânele şi cu pământul

poezie de Sophia de Mello Breyner Andresen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La 5 iunie sărbătorim Ziua Învăţătorului! - MEREU ÎN AMINTIRE

(Celei care mi-a pus condeiul în mână - învăţătoarea Constanţa Voiculescu)

Îţi dăruiesc, învăţătoarea mea,
Doar inima deschisă în petale,
În vers o trec, să fie ca o stea
Crescută-n raza-nvăţăturii tale.

Ţi-o dăruiesc ca pe-un odor ales
În care-am strâns izvoarele din carte,
Cu şoapta lor, sculptez într-un eres
Făptura ta, s-o duc prin ani departe.

Uitat-am, sigur, primul gângurit
Şi-ntâiul pas ce l-am făcut în viaţă,
Dar n-am să uit că-n slove m-ai sădit
Să cresc ca o lumină-n dimineaţă.

De-aceea-n slove inima-mi rodesc
Să se-mplinească-n versuri pentru tine;

[...] Citeşte tot

poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu arzi în palme stele...

Tu arzi în palme stele
Şi-n inimă iubirea,
În vise merg gondole
Şi-n sânu-ţi tresărirea.

Izvoare de lumină
Îmi previn convulsii
De când îmi eşti vecină
În taina cu iluzii.

Te-aştept într-o oglindă
Să ne vedem odată,
Tu floarea ce colindă,
Eu, gândul ce te-aşteaptă.

Desculţă trece vraja
Prin timpul arămiu,
Singurătatea-i straja
Momentului ce-¬ţi scriu.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste

Aş vrea să fii un grăunte de praf
Ca cea mai slabă adiere să te poată aduce...

Praf de dragoste, praf de nimic.
Praf nevăzut,
Totuşi - dragoste, mereu dragoste.

Lasă-mă să te ţin în palma
Imponderabilă, imperceptibilă,
Lasă-mă să cred că eşti în mine,
Ghemuită undeva, în mine.

Aş vrea să fii un grăunte de praf
Ca cea mai slabă adiere să te poată aduce...

Lasă-mă să te fac roditoare,
Cum primavara lujerului florii,
Ca să te naşti în mine,
Avuţie a dragostei, belşug al dragostei,
Rod al dragostei, plin de sevă.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Gane Todorovski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de el ...

Mi-e dor de el cum pietrei din albia secată,
Îi este dor de râul ce-o-nvolbura odată.
Mi-e dor de el cum florii din ram de primăvară,
Îi este dor de soare ce-n braţe--i se strecoară.
Mi-e dor de el cum gliei de apă văduvită,
Îi este dor de cerul cu ploaia-i liniştită.
Mi-e dor de el cum morii sricate de un veac,
Îi este dor de bobul dintr-un nevrednic sac.
Mi-e dor de el cum cojii din învelişul crud,
Îi este dor de miezul crescând în pântec nud.
Mi-e dor de el cum nopţii cu stele care cad,
Îi este dor de astrul ce rătăcea nomad.
Mi-e dor de el cum flamei din jar, arând mocnit,
Îi este dor de lemnul ajuns demult chibrit.
Mi-e dor de el cum mării şi zeii de se-opun,
Îi este dor de-oceanul, bătut şi de taifun.

poezie de Mihaela Banu (9 iunie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziargiul Ion Cristoiu, care spunea că Antena 3 TV este "Latrina 3 TV", a fost azi la emisiunea lui Mihai Gâdea*, ca să contribuie la compromiterea şefei DNA, "vinovată" de condamnarea la 10 ani de puşcărie a coruptului Dan Voiculescu, patronul postului (pamfle

Nú-i bai că-i cam sâsâit,
Nici că e cam bâlbâit,
Bai e că e agramat
Şi c-a lins unde-a scuipat.

Până ieri erau duşmani,
Se-njurau ca-ntre golani,
Au tunat şi-au fulgerat,
S-au scuipat, s-au insultat.

Gâdea, Badea, în trecut,
Cu lături l-au tot umplut;
Azi în fund el i-a pupat,
Până li s-a aplecat...

Spune-o vorbă din poveşti:
Toţi se vând de îi plăteşti.
Îi privesc stupefiat:
Ăştia-s buni doar de legat!

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (15 martie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!