Toate rezultatele despre cu tine- adrian paunescu, pagina 14
Să vânăm lumina lunii
Doamnă a deșertăciunii
care n-ai să pleci-napoi
să vânăm lumina lunii
cu-ntunericul din noi.
Să vânăm plângând la noapte
lacrimi mari din ochii goi
să vânăm lunare șoapte
cu-ntunericul din noi.
Să vânăm vânatul dulce
care ești și care sunt
și tot fuge pe pământ
și-ar veni și iar s-ar smulge.
Doamnă, ce ne-arată luna?
Vânător - vânat sunt una.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Iubiți-vă pe tunuri (1981)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânătoare
- poezii despre timp
- citate de Adrian Păunescu despre timp
- poezii despre lumină
- citate de Adrian Păunescu despre lumină
- poezii despre ochi
- citate de Adrian Păunescu despre ochi
- poezii despre noapte
- citate de Adrian Păunescu despre noapte
- poezii despre lumina lunii
- poezii despre Lună
Rugăciune către pădure
Pădurea mea, primește-mă la tine,
Ca pe-un sicriu ce vrea să intre iar
În fostul trunchi al fostului stejar,
În hohotul bolnavelor ruine.
Am plăgi pe trup ascunse, neascunse,
Se vede ca pe orice trunchi de lemn,
Cu claritate fiecare semn
Pe unde-au scos din mine nervi și frunze.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre păduri
- poezii despre vioară
- poezii despre stejari
- poezii despre religie
- poezii despre plâns
- poezii despre moarte
- poezii despre lemn
- poezii despre frunze
Cererea de veșnicie (Lui Adrian Păunescu)
Nu mai știu de câte ori
Serile,, m-am sinucis,,
Și în somnul de-o secundă,
TU îmi apăreai în vis!
"Miile de morți" din viață
Mult mai viguros mă fac
Și renașterile toate
Cu moartea am să le-mpac!
Am s-o convertesc în stele
Și-am s-o luminez fictiv!
Cu renașterile mele
Am s-o-nving, definitiv!
Timpului, audiență
I-am cerut dar ea nu știe
C-a semnat patronul vieții
"Cererea de veșnicie"!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre visare, poezii despre stele, poezii despre somn, poezii despre secunde sau poezii despre seară
Dor de Bacovia
Acum, când cade toamna pe pământ,
Ca un coșmar al unei boli ciudate,
Acum să trecem prin acele sate,
În care merele în meri mai sunt.
Acum să ne iluminăm de tot,
Până-n adâncul inimii și-al firii,
Ce disperare, cum se duc martirii,
Și a-și rosti plecarea nu mai pot.
Foioasele în vântul toamnei ard,
Mușcate sângeros și trist de lună,
Și turturelele se despreună
Acum, noi doi în focul revanșard
Acum, atât de singuri pe pământ,
Să recităm Bacovia, plângând.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre toamnă, poezii despre mere, poezii despre vânt, poezii despre tristețe, poezii despre sat, poezii despre medicină sau poezii despre inimă
Vînătorii de rinoceri
Ei, mîine sînt mai răi ca ieri,
Otrava le rămîne-n oase,
Ei, după ce vînează rinoceri,
Vorbesc despre femei frumoase.
Și li se pare inutil să speri,
De tot ce-i bun învață să se lase,
Ei, după ce vînează rinoceri,
Vorbesc despre femei frumoase.
Sînt vînători de maxime plăceri,
Precum le spun instinctele lor joase,
Ei, după ce vînează rinoceri,
Vorbesc despre femei frumoase.
poezie celebră de Adrian Păunescu din volumul "Locuri Comune" - Editura Albatros
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre vorbire, poezii despre trecut, poezii despre plăcere, poezii despre instinct, poezii despre frumusețe, poezii despre femei frumoase sau poezii despre femei
Cerere de recurs
În numele poporului român,
În numele a ceea ce mă doare,
Înaintez recurs fără scăpare
Cerescului și absolut stăpân.
Noi dacă pe aici ne mai târâm,
Fă-i monument, că nici mormânt nu are,
Lui Ion, întregitorul de hotare,
Trimis acum pe celălalt tărâm.
Nu vom putea trăi cu frica-n sân,
Momentele de demnitate rare,
Trăiască veșnic România Mare,
Ce numai sieși își va fi stăpân.
Îl cheamă, după țara care-l doare,
Ion Antonescu, Mareșal Român.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Adrian Păunescu despre viață, poezii despre România, citate de Adrian Păunescu despre România, poezii despre țări, citate de Adrian Păunescu despre țări, poezii despre monumente, poezii despre graniță, citate de Adrian Păunescu despre graniță sau poezii despre Ion
Oriunde plec
Oriunde plec, tot sper s-ajung la tine
Și cred, pe cât în drumuri mă afund,
Că orizontul meu e mult prea scund
Ca să distrug ce ancoră te ține.
Îmi dă o veste cine știe cine,
Și eu de-aceste șocuri mă ascund,
Atâta timp cât pe-un pământ rotund
Am parte de atâtea serpentine.
Așa, probabil, viața mea va trece
Și voi spera în fiecare zi
Că ne vom întâlni și regăsi,
Ca după un potop de apă rece.
Acum, pe țarm, mă cert cu tine și
Cu marea ce era să te înece.
poezie celebră de Adrian Păunescu (ianuarie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă sau citate de Adrian Păunescu despre apă
A mea
Cum treci acum și apa e-n ruine,
și-ți este bine și îmi este bine,
aș vrea să-ți spun, iubito, că în tine
e vie vrerea ambelor destine.
Te voi iubi cu milă și mirare
cu întrebare și cu disperare,
cu gelozie și cu larmă mare,
c-un fel de fărdelege care doare.
Și jur pe tine și pe apa toată
care ne ține barca înclinată
că vei rămâne dincolo de număr
și dincolo de forme, măști și vorbe
a mea, de-a pururi, ca un braț în umăr.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, citate de Adrian Păunescu despre iubire, poezii despre promisiuni, citate de Adrian Păunescu despre promisiuni, poezii despre numere, citate de Adrian Păunescu despre numere, poezii despre măști, citate de Adrian Păunescu despre măști, poezii despre gelozie, citate de Adrian Păunescu despre gelozie, poezii despre bărci sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
A mea
Cum treci acum și apa e-n ruine,
și-ți este bine și îmi este bine,
aș vrea să-ți spun, iubito, că în tine
e vie vrerea ambelor destine.
Te voi iubi cu milă și mirare
cu întrebare și cu disperare,
cu gelozie și cu larmă mare,
c-un fel de fărdelege care doare.
Și jur pe tine și pe apa toată
care ne ține barca înclinată
că vei ramane - dincolo de număr
și dincolo de forme, măști și vorbe -
a mea, de-a pururi, ca un braț în umăr.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Convalescența unei frunze
Și mai bolnav am părăsit spitalul
Și mă ating cu fața de pământ,
Nici nu mai știu probabil ce mai simt,
Așa convalescent mi-e idealul.
Și boala e înfiptă în esență,
De-acolo n-o pot scoate cu nimic,
Mi-a mai rămas atât, un spațiu mic,
Cu un bolnav acces la existență.
Și totul o-ntrebare și-un răspuns e,
Copac, cu flori murind în rădăcini,
Și ochii nălucesc, de lacrimi plini,
De-atâtea înțelesuri nepătrunse.
Poți, trunchi narcotizat, să te închini,
Către convalescența unei frunze.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre însănătoșire, poezii despre boală, poezii despre idealuri, poezii despre flori, poezii despre existență sau poezii despre copaci