cotofana cea tarcata

Mamei mele

Cea mai aproape, cea mai dragă, cea mai iubită, cea mai departe,
Sub fereastra-aceea mare unde-am regăsit-o întotdeauna,
Stând acolo la fel de imensă ca Asia, cu râsul ei, seism,
Ginul şi puii de găină neavând nicio şansă-n mâinile-i,
Irezistibilă asemeni lui Rabelais, dar foarte tandră
Cu câinii schilozi şi cu păsările rănite din jurul ei –
Un cortegiu pe care nimeni nu-l putea urma, asemeni unui cataclism,
Mai puţin căţeluşul dând din coadă-n urma fanfarei.

Ea nu arunca nici o privire spre bombardierele de pe cer şi nici nu se-îndura
Să-şi abandoneze ginul sau să-l ascundă-n beci,
Mai degrabă stătea sprijinită de marginea mesei de mahon, ca un munte
Pe care numai credinţa l-ar fi putut clinti; îi trimit, cât mai sunt sub soare,
O, toată credinţa şi toată iubirea mea să-i spună
Că ştiu, se va strămuta curând din plângere-n plângere-cântare.

poezie de George Barker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

De aşteptare

De aşteptare-aşa-s de obosită,
de dor aşa de-nvinsă şi mâhnire,
de necredinţă şi de părăsire,
de-ndepărtarea lui ce-o simt, sporită,

încât pe cea cu secere-ascuţită,
pe cea ce ofileşte-ntreaga fire,
o chem să-mi fie leac şi răcorire,
aşa de tare chinu-n piept palpită.

Şi ea rămâne surdă la chemare,
râzând de-un gând nebun şi de suspine,
cum surd rămâne el şi-n depărtare.

De-atâtea tânguiri - de lacrimi pline -
de milă-mi plâng şi valurile-n mare,
iar el petrece vesel, pe coline.

sonet de Gaspara Stampa din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amnistia silabelor

Pentru mine cea mai frumoasă silabă
este silaba "ma"
de la "mare" sau de la "odată"
sau de la "masă"
măi tată măi...
Pentru mine cea mai frumoasă silabă
este silabă "ta"
de la "talpă" sau de la "niciodată"
sau de la "taburet"
măi mamă măi...
Pentru mine cea mai frumoasă silabă
măi tată
măi mamă
măi...
sunteţi "voi"
de la "zâmbet"
măi
"silabă"
de la "odată" sau de la "niciodată"
măi!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dromihete

Demult în vremuri zbuciumate
A trăit viteazul Dromihete
Întâi stătător în pământul drepţilor
Pe tărâmul strămoşesc
Căpetenia geţilor antici
La nord de fluviul Danubius
Stăpânul câmpiei milenare
Şi al codrilor seculari până la mare
Frate cu plaiurile şi cu munţii
Exemplu primordial de voievod
Total implicat şi înţelept
Diplomat şi vizionar
Temerar patriot şi tenace
În lupta cu Agatocle
El a ieşit învingător
În lupta cu Lisimah
El a obţinut victoria totală
De fapt el a făcut instrucţie
Cu cei care au invadat patria lui
A dat cea mai tare lecţie de istorie

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (19 ianuarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul din păr

Azi m-am vopsit...
Un gri perlat
ca toamna cea gri
strălucind, pe-nserat.
Întâi mi-am cumpărat vopseaua
albă ca neaua,
apoi, o picătură
fără măsură, de ceaţă
şi le-am amestecat
în cafeaua mea caldă
de dimineaţă!
N-am mai băut,
le-am lăsat doar o clipă
în ceşcuţa cea verde şi mică!
Apoi am luat
şuviţă cu şuviţă
şi le-am colorat
cu un vârf de peniţă...
Încet, încet,
ca pe un bloc de desen

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traducerea ierbii

Traduc discuţia dintre un fir de iarbă
din ţara Soarelui călare
şi un fir de iarbă de la ţară. Mai pun de la
mine cuvinte
şi mi-e bine
şi râd atât de tare că le scot verdele din minte
şi stai şi asculţi mirată
cuminte
cum de nu ştiu să mai vorbesc cu tine
şi să traduc
pe tine cea de-acum cu cea de altădată.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul unui pădurar leneş

În pădurea ce umbroasă
Doarme-n tufe pădurarul;
Îl frământă o angoasă
C-au furat un lemn cu carul.

N-a călcat nicicând hotarul,
Lenea e mai sănătoasă...
În pădurea cea umbroasă
Doarme-n tufe pădurarul.

La bocanci talpa nu-i roasă,
Călăreşte doar măgarul!
Nu munceşte-n câmp la coasă
Că-i plecat demult mahmurul

În pădurea cea umbroasă.

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sardanapalism

Din tainic nepătruns
Aleg mijlocul ascuns,
El lacom se dăruise
Epavei mute, ninse.

Prin verbalism vertiginos
Relicve clipocesc lenos,
Acea din urmă să le fie
Răsunătoarea tragedie.

Acea mistică dorinţă
Cea căzută în nefiinţă,
O învinse solitarul
Triumful e amarul.

Din vanalitatea aurită,
Se-ntoarse tot mai răvăşită
Cei toţi ca mine devastaţi,
Cea pură între viciaţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Almanach gotha

Ai avut si tu o istorie, iarba,
verde lacrima bizantina,
privind în urma
ce spun firele din care ai curs?
Aiavut si tu voievozi
retezati de coase,
rupti de camile,
surpati în fântâni?
A domnit peste voi Iarba cea Buna,
Iarba Viteaza, Iarba cea Mare si Sfânta?
Unde esti, Iarba T;epesa
si unde batrânul fulger de lut
tras din Menumorut?
Toate acestea inima mea le întreaba
sfiita sub tronul câmpiei
cu oase de iarba.

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alungarea din mine

Te-aş alunga din mine ca pe-o necesitate
Ţi-aş face-ngropăciune cu popi şi parastase.
În gând ţi-aş da pomană din vieţile rămase,
Şi-ntreaga veşnicie ţi-aş umple-o de păcate.
Sau te-aş schimba la târguri pe voaluri de mătase,
Sau amanet în vamă pentru eternitate,
Urându-ţi toate cele de neam şi sănătate.
Să nu mai ştiu de tine, pe-un vis de şase şase,
Să-mi fii cea mai iubire uitată dintre toate.
Tu cea mai grea povară şi cea mai neagră cruce
Să nu te pot încape, să nu te mai pot duce;
Să te mai las o viaţă fără identitate,
La margine de drumuri sub cerul în răscruce
Te-aş alunga din mine (măcar pe jumătate).

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!