Poezii despre botez copii, pagina 14
Aprilie
Sunt copii ascunși în fiecare ploaie de april.
Ei se nasc în palma cerului
din vântul suflând, limpezind zarea aburită.
În pământ și în ploaie,
sunt nevăzuți copii care dansează,
spălând amprenta lunii de pe mirarea zilei
Nici soarele nu îi oprește,
nici copacii dojenitori.
Nici râurile atotștiutoare.
În mine se adună ploile lui aprilie.
Chicotind, mi se revarsă prin degetele goale
pe norii care formează o tastatură plină
de păsări înmiresmate, îndelungate și de neoprit.
poezie de Simion Cozmescu din Cântecul măturătoarei de fluturi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea soarelui
Ma-ntorc acum spre viitor cu fața.
Lumina lui îmi trece-adânc prin pleoape.
Și oamenii îmi sunt și mai aproape
Și parcă m-a luat de mână, viața.
Eu secolului meu i-aud povața;
Spre el vin milioane să se-adape,
Strălucitor ca fața unei ape
Când soarele răsare, dimineața.
Ca peste șesuri aurii de grâne
Văd zarea largă-a zilelor de mâne
Și peisajul lumii viitoare.
Mai tare-mi bate inima în piept!
Spre viitor tot sufletu-i îndrept,
Mereu, ca floarea-soarelui, spre soare.
sonet de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invocație la botezul sacru dacic al unui băiețel
Dragul mamei puișor
te botez cu un stropșor,
fruntea să-ți fie senină
s-aibe parte de lumină.
Să crești mare, sănătos,
chipul să-l ai arătos,
să asculți buna povață,
fapta să-ți fie măreață.
Glasul să-ți fie duios,
sufletul să-l ai frumos,
de Carpați să-ți fie dor,
ești un dac nemuritor.
De zâne o să-ți vorbesc
(numele) eu te numesc.
Mama asta ți-a urat!
Puișoru-i botezat!
poezie de Octavian Sărbătoare din Pe calea lui Zamolxe - Renașterea neamului românesc (octombrie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind în cer
Colind la Domnul meu, colind în cer,
Cu bunii mei plecați cândva, cu leru-i ler.
Și îngeri ning, din ochii mei, de suferinți,
Plâng pe pământ, loviți de ger, copii cuminți.
Vin Doamne Sfinte, sărbători, dar ce păcat,
Că pruncii noștrii, cina încă, n-au mâncat.
Produsele se tot scumpesc și traiu-i greu,
De vremuri noi, mă îndoiesc, parcă și eu.
Privesc biserica cu jind și m-aș ruga,
În calea Ta să îngenunchi. Poate ceva,
Vei face Tu, din sărăcie să ne scoți,
Că ne-au prădat și biciuit atâția hoți...
Facturi prea mari ne osândesc și e păcat,
Copii un brad împodobesc. Și s-au culcat
Cei care focul au aprins în suflete...
Lumină nu-i în gândul lor, nici cald nu e.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamne, nu le da copii!
Doamne, fă cum doar Tu știi
Și să nu le dai copii
Celor care nu-i doresc,
Celor care nu-i iubesc;
Celor ce știu doar să-i nască,
Dar în stare nu-s să-i crească,
Nu-s în stare să-i educe,
Ci doar a se reproduce;
Celor ce-s lipsiți de suflet,
Nu știu alina un plânset,
Celor cu inimi de iască
Ce vor să îi părăsească!
poezie de George Budoi din Părinții și copiii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (8 martie 2024)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Opțiunea destinului
Dă în muguri crucea pe morminte
hăt în jos la morți e primăvară
să pășim copii cu luare-aminte
dacă vrem pământul să nu doară
Hăt mai jos la morți e primăvară
parcă se aude-n ierburi cucul
cântâ în fântâni parc-o vioară
vai ce umbră crudă are nucul
Parcă se aude-n ierburi cucul
să zburăm copii cu luare-aminte
soarele prin nori își plimbă plugul
crucea dă în floare pe morminte
Hăt mai jos la morți e primăvară
să trăim ca moartea să nu-i doară
poezie de Costel Zăgan din revista "Țara de Sus", nr.3-4 (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când scriu manifestul lumilor inutile
botez visele în marea cuvintelor
aici pescarii nu mai sunt mincinoși
peștii fac tot posibilul să fie de aur
dealtfel marketingul le impune asta
poate că așa vom scăpa de cianuri
deși niciodată nu e prea devreme să tivim iadul
cu dantele de fluturi albi
...........................
apoi sătul de numărat durerile
voi prescrie un drog universal
...........................
când te voi striga femeie
o să fie primăvară de data aceasta
așa
ca să împărțim o floare de măr
pe care niciun flutur nu a dansat-o înainte
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântarea Sfântului Ioan
Soarele în oprire
Înaltă peste fire
Curând coboară iar
Incendiar
Simt cum în mădulare
Întunecime mare
Se strânge-ntr-un fior
Cuprinzător
Și țeasta-mi sus ivită
Triumfător lovită
De vântul ce și-l ia
Securea grea
Cu tăietură largă
Mai bine-acum să șteargă
Tot ce-o deosebea
De trup abia
[...] Citește tot
poezie clasică de Stephane Mallarme din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Botez de poem
Botezul fiecărui poem
Formă de curățire rațională
Model ancestral de purificare
Ritual eminamente sfânt
După modelul focului sacru
În combinație cu apa vie
Evoluând ca o văpaie
Amplă și imensă văpaie
Cât un sentiment euforic
Plin de entuziasm și elan
Să nu rămână nicicând
Nici un poem ne botezat
La fel ca și copilul
Cel nou născut
Cu invocarea Duhului Sfânt
În mod elocvent
Având compania
Unor maeștri consacrați
Și a unor îngeri celești
Elogiu și binecuvântare
[...] Citește tot
poezie de David Boia (1 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie
Afară plouă ca și toamna și-i urât
Mă uit pe geam ca după tine, și atât.
În mine toate amintirile te-așteaptă
De-aceea mi-i privirea stranie și dreaptă.
Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând,
În mine nu mai este niciun gând.
Vreau să citesc și-mi cad din mână cărțile;
Mă împresoară chipul tău din toate părțile.
Mâna ce mi-a-mprăștiat părul și gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile.
Rămân uitându-mă pe geam ca după tine,
Și tot aștept pe cineva de nu mai vine.
poezie celebră de Demostene Botez din Antologia poeziei simboliste românești (1968)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!