Poezii despre Drum de viata alb, pagina 14
* * *
până la capăt
mai este un drum
unde pot să ajung
și să-ți spun
ce nu ți-am spus niciodată
te iubesc, omul meu bun
pe tine te iubesc, și câinele
ce te-a mușcat de față
din prea multă iubire
mai am un capăt de drum
cu mult mai subțire
decât zaua din lanț
până ajung la tine
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Morgă
sală rece podea umedă
fâșii de lumină în geamuri prăfuite
mese butucănoase
ciment
trupuri albe uitate
părăsite de viață
o umbră se mișcă
scoate ceva lucitor
aerul vibrează
înnebunitor
plânsete afară oftaturi prelungi
trupul va fi dus
pe drum de neîntors
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Tu m-ai înălțat,
Tu m-ai coborât,
Tot Tu m-ai ars,
M-ai prefăcut în jar și scrum,
Tot Tu m-ai aprins într-un dor nebun.
Tu mă chemi pe al tău drum,
Chiar de vrei să cred că mă alungi,
Că mă renegi,
Tot Tu de-o viață mă aștepți,
În nopțile pustii, chiar de nu crezi.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unul trist altul pustiu
Te simt,
Te am,
Te vad departe,
Nu ma intreba cum
Ca nu stiu
Dar presimt ca n-o sa te mai am
Face viata ce face si ne desparte
Fiecare iar c-un drum
Unul trist, altul pustiu.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur drum
nu am uitat nimic
din ce ai zis....
de supărare
și soarele s-a inroșit
in incercare
de a tăcea supus....
in umbre de-nserare
treceau pe lângă noi
pâraie
păduri si munți
tăcuți.
doar glasul tău
incet si monoton
spunea cuvânt
acuzator
un fel de intâmplare
fără sens.....
ai revenit târziu
in timp
cerând a doua șansă
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum bun, prietene, spre zarea de lumină!
N-am plâns un om, Bobiță, cum te plâng pe tine,
Privesc culcușul tău și simt un mare gol,
Durerea crudă ce-ai trecut-o îmi revine
În minte-acum, căci ai jucat un mare rol.
De cinsprezece ani, tu, viața mai frumoasă,
Și mai interesantă, ca o poezie,
Ne-ai făurit-o, iar de-acum, mai luminoasă
Și calea ta, prietene, doresc să-ți fie!
Aveai un fel al tău fantastic, de a fi
Prin numeroase jocuri, construiai povești,
Ne amuzam cu tine-n fiecare zi,
Și-acum vei face jocuri multe, îngerești.
N-am plâns un om, Bobiță, cum te plâng, dar știu
Că-n cinsprezece ani și noi făcut-am parte
Din harta ăstei lumi, și poate nu-i târziu,
Să-ți scriu, cățelul meu, de-acum, o-ntreagă carte.
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să te întâlnesc
Strabat cu gândul ceața densă
Descoper drumul sufletului acum
Sap cu mâinile în noaptea crasă
Să fac lumină, să-mi fac un drum
Să te-ntalnesc as vrea să te privesc
Si capul meu pe brațul tău să stea
Lângă sufletul tău simt eu că trăiesc
lubire esti îngerul meu venit din stea
In gând cu tine mă trezesc in zori
Cu mine vreau in noapte să dansezi
Doar amândoi zburăm până în nori
Tu viața toată iubire tu mi-o colorezi
Si de nu stii cât te iubesc iubire
Iti spun acum la asfințit de viață
Suntem uniți intr-o dumnezeire
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nedrept... (Cu inimă curată...!)
Nimic nu e întâmplător sub soare,
Pe cine am cunoscut, sau am iubit...
Viața nu este-o întâmplare,
Și nu trăiești doar să fii împlinit!
Nimic din ce trăiești nu este
Lipsit de sens, fără un scop sau drum...
Ceața, elementul ce viața definește,
Și uneori te simți pierdut în fum...
Și unii vin și alții pleacă...
Așa a fost dintotdeauna, chin...
Viața mereu a fost nedreaptă,
Și recompense ce-ai meritat... nu vin.
Și totul este totuși despre tine...
Și câte lecții mai ai să mai înveți,
Viața te poate duce la ruine,
Dar tu ridică-te și mergi printre corecți!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine?
Cine-s eu?
Cine esti tu?
Cine-s ei si ce doresc?
Sa-mi striveasca al meu suflet,
ros de freamat si de cuget!
Oare si eu as putea,
sa strivesc in palma mea
sufletele amortite
miilor de chipuri triste
si cu degetul s-arat,
cel din urma pacatos?
Oare si eu as putea,
sa-nchid poarta in urma mea
si de-acol' de sus de tot
sa dau drum la un intreg potop
de ocara si de piatra,
sa n-am mila de a lor viata?
[...] Citește tot
poezie de Adriana Monica Burtea (19 august 2015)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carmen
Daca am trait o viata,
Ce oare te-a facut sa crezi,
Ca in aceasta dimineata
Nu ai sa ma mai vezi?
Nu am plecat macar atunci,
Apoi, de ce-as pleca acum?
Chiar de-s satul sa-mi dai porunci,
Nu vreau sa fiu singur in drum.
Prezenta ta in viata mea,
Nu-i o amprenta oarecare,
Noi doi am realizat ceva
Nu e vizibil... dar e mare.
Cum suntem noi nu mai sunt doi,
Deoarece am inteles ca tu
Oricat de mult eu ti-as gresi
Nu o sa-mi spui vreodata nu.
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!