ion ratiu

În numele şi-n prenumele matale bădie

Vă cam ţineţi de poveşti
poate-o să se rupă creanga
copilărie iată ultimele veşti
fulgii vor cădea gratuit toată iarna

Poate să se rupă creanga
Doamne-i doldora de stele
fulgii duc pe sus targa
cu mireasa iluziei mele

Doamne-i doldora de stele
copilărie ţinta mea eşti
de tine mi-s lacrimile grele
hai şi spune-mi iar poveşti

Şi viaţa şi moartea treacă meargă
în numele şi-n prenumele lui Ion Creangă

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (3 martie 2004)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oraş de var

Oraş de var cu uliţi strâmte
Oraş cu suliţele frânte
Oraş în care-ndoi spinarea
Şi-n care urlă disperarea

Această cântăreaţă care
Ridicase noaptea în picioare
Cucerise marile oraşe
Şi peste tot lăsa răvaşe;

În cea din urmă încăpere
Lipsit de orice mângâiere
Suna bătrânul orologiu
A consolare şi elogiu,

Un vis uitat în crisalidă
E cea din urmă atlantidă
Revendicată de aezi
Şi cronicari fără dovezi

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Floare de lotus (2006)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un nebun făgăduieşte şi prostul trage nădejde

De trei decenii se perindă-n ţară
Partide pitoreşti, conducători
Vremelnici, dar atoateştiutori,
Ce s-au spetit cu-a trebilor povară!

Angajamente straşnice-şi luară:
Autostrăzi, spitale, pod de flori,
Ce şcoli, ce lefuri pentru truditori...
Un viitor de vis prefigurară!

Românii i-au votat, cai verzi visând,
Dar azi sunt mai mizeri decât oricând!
Acuma, desluşind la toate rostul,

Vă rog ghiciţi, iubiţi concetăţeni,
La suflet inocenţi, necum vicleni -
Nebunul cine-i, cine este prostul!

sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fumegă înserarea

Fumegă-nserarea pe uliţele roase
Himerele coboară în şiruri din oglinzi
Păianjenii tristeţii se lăfăie pe grinzi,
Pădurile adorm în scorburile joase

Cocoşii de pe case fac iar larmă
Şi alergii la vânturile stranii
La miezul nopţii-au nechezat cârlanii
Când a bătut un clopot de alarmă

Un flux de ape unduie agale
Un plop stingher uitat la mantinelă
Spre care urcă lent o pasarelă
Iar aerul e aspirat în foale

Un sentiment acut de conservare
Cuprinde brusc întreaga esplanadă
Imboldul cărnii care stă să cadă
De unde trebuia să zboare

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

Priveşte-ţi sufletul cum plânge
În unduire de apus!
Oceane de mărgăritare
În sărutarea ta s-au scurs...

Arde o clipă în tăcerea
Şi spaima clipelor cuminţi.
Oh! Vezi?! Ţi-e briză mângâierea
Iar valurile-s mai fierbinţi.

Roza, întâia dăruită,
Plânge... Mătănii de suspine
Aleargă-n voaluri... Fericită
Pot fi alăturea de tine!

Nu-nchide ochii! Lasă visul
Să prindă rădăcini în noi!
Uitaţi în mări de dăruire
Să fim în veşnicie... Goi

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

Şi dacă doliul ar flutura
La geamul închis al vieţii,
Pentru a nu mă prăfui
De restul lumii,
Popasul acesta s-ar cuveni.
Ce-s oamenii din jur?!
Cei mai mulţi, cioclii destinului
Târguindu-se cu speranţa
De a fi fericiţi.
Nişte dependenţi independenţi
De relaţiile cu "Preda".

Nu ştiţi cine este acest "Preda"?!
Unicul amant fidel al destăinuirii...
Panerul durerii şi lacrimilor nespuse
Dispărut după un pumn de Distonocalm.
Sevraj al neîmplinirii...
De când m-au dopat cu durere
Mi-e indiferent că trăiesc.
Poate că nici eu nu mă înţeleg

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdere

Se-ntoarce în furtună de-atâta suferinţă,
O inimă rănită. Şi mor în noi tăcut
Cei ce le-am dat iubire, lumină şi credinţă.
Eu, coardă de vioară, eu, am tăcut demult.

Mă-ntreb a câta oară-s născută din furtună...
De ce un Sfinx mai plânge însingurarea mea...
Mă-ntreb de ce în valuri, ţinându-se de mână
Se naşte şi se pierde – un vis – ultima stea.

Mi-e lacrima oceanul. Mireasă-n valuri albe...
Fără de sens vă caut, prieteni şi copii.
Sub coardele viorii, mi-e moartea mai aproape
Şi pier ca o nalucă, în unde viorii.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nou

Nimic nou pe fontul
Abdicării noastre
Două inocente
Suflete sihastre

Ne luptăm cu valul
Ne luptăm cu soarta
Nouă ne închide
Toată lumea, poarta

Cine să ne vadă
Cine să ne ştie
Că purtăm în gură
Gustul de leşie?

Eu te-aud în somn
Când vrei să te-apropii
Ca o fâlfâire-a
Aripei de dropii

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea pe o bârnă

Priviţi cum merge lumea pe o bârnă
Între doi poli: abis şi absolut
Şi bravând, ea nu s-a mai temut
În care parte soarta îi atârnă;

În orice bătălie ai un scut
Dansează în echilibru bruna cârnă
Că-i iese sau nu-i iese totul zbârnă,
Aplauzele coşul i-au umplut

Accept sau nu accept să o urmez,
Cine ar putea din cale s-o întoarcă
Îndemnul unui demon sau o parcă
Ori poate săritorul la trapez?
A fi sau a nu fi, a zis Hamlet
Lovind prin draperie cu un stilet.

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anii mei

Anii mei ca merele toamnei trec
Cu dragostea, cu tristeţea, cu bucuria;
Peste calendar, peste zile m-aplec
Şi-mi plac colindele şi Sântamaria.

Visez ades la biserica din copilărie,
Bătrână, cu denie, cu joc, cu prohod;
La bâlciuri o fată, o menajerie
Şi eu evoluând, între ele, Irod.

Drumuri în apă, berzele călătoare,
Feerie de primăveri şi uimire.
Blândul Isus între copii, sunătoare
În frunza de plopi – aninată vuire.

Anii mei, lunile şi zilele mele,
Fraţi şi surori cu viaţa, cu amintirea
Merg către unde? Şi vă scutur nuiele
În sufletul negru cum este cernirea.

poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum" (27 noiembrie 1937)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!