intuneric nichita

Reverie

În aer plutesc aromele trecutului,
Se înalţă precum nălucile şi se descompun în colţurile cele mai îndepărtate ale mezosferei.
E frig aici si doare!
E întuneric şi prin beznă se rătăcesc vise si speranţe, se pierd amintiri, se scufundă dorinţe.
Avem nevoie de discul unde sunt ţinute captive fragmente din trecutul nostru, urme din povestea noastră;
Pasaje cu prinţi si prinţese,
Cu duci si ducese,
Cu regi si regine,
Cu seri de iulie pierdute în ceaţă,
Cu speranţe deşarte, risipite pe viaţă,
Avem nevoie de serile lui Mai în care îţi spuneam să mai stai,
Avem nevoie de zilele lui august când soarele ne încânta simţurile şi ne încuraja la reverie.
Îmi lipsesc dantelele care-mi acopereau trupul nins de trecerea timpului.
Îţi lipsesc memoriile scrise-n nisip si argilă proaspătă si şterse pe neaşteptate.
Ne lipsesc toate clipele.. absolut tot!
Viaţa e nesăţioasă şi avem o foame teribilă,
Avem nevoie de tot si în acelaşi timp, de nimic,
Avem nevoie de noi!

poezie de Alessandra Spătariu
Adăugat de Alessandra Spătariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare show de Anul Nou!

Ascultaţi cu mic, cu mare, să vedeţi numai ce show
S-a-ntâmplat în satul nostru chiar acum de Anul Nou.
C-au venit 'napoi acasă, după douăzeci de ani,
Ion cu Leana lu' Cipezăr, cetăţeni americani.

Şi-uite-aşa, Revelionul l-au făcut din case-n case
Pe la rude şi prieteni până-n zori, la ora şase.
Şi-ntorcând pe ulicioară, către casa părintească,
Ion Cipezăr, beat morişcă, începu să-şi amintească:

- Măi nevastă, ţii tu minte când erai pe vremuri fată?
Uite-aici, pe întuneric am făcut-o prima dată!
I-arătă Ionică gardul de la fostul Ceapeu:
- Hai s-o facem înc-o dată să-ţi arăt cât sunt de zmeu!

Şi-o împinse pe Lenuţa drept pe sârmele-alea creţe
Şi-ncepură cu iubitul mai ceva ca-n tinereţe!
Când gătară socoteala, Ion îi spuse-aşa, cuminte:
- Măi nebuno, ce mişcări! Eşti mai tare ca-nainte!

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Olariu (1 ianuarie 2010)
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reeditat CV

Cum naiba dintr-un fustangiu
Vânjos în braţe barcagiu,
Sunt brusc limfatic, un firav
Mai puţin vesel, pus pe grav?

Nu mai am gaşcă, nu mai beau,
Nu mai fumez, sex nu mai au
Nici fete, nici femei... sunt cast
Şi orice flirt e un nefast!

Nu mai ies des pe bulevard
Ce-a dispărut; e un bastard
De magazine-n şir clonate
Cu fete multe... exponate.

La telefon nu-s căutat
Decât la plăţi; ceva de luat
Şi chiar maşina de-o am sport
N-aspir nimic, e doar efort?!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossa iubirii

Când sub sabia tăcerii, învrăjbit de-a nopţii taină
Te ascunzi în întuneric şi te pierzi, iubită doamnă,
Când frunzişul fiintei mele, lutul, straniu modelează,
Şi fantasmele durerii sub privirile-mi dansează,
Mă ascund în ceaţa pleoapei de smarald şi-n dulce somn
Îţi spăl tălpile de gheaţă şi sub vraja lor adorm.
În a timpului clepsidră îmi cern visele şi dorul
Şi las luna să răsara... şi să mă cuprindă somnul...

Când sub sabia tăcerii, învrăjbit de-a nopţii taină
Las, sub valul mângâierii, umbra-n ceţuri să răsară,
Când înjunghiat de doruri, cad străin şi îmi astâmpăr
Setea crudă de săruturi cu duioase flori de nufăr,
Tu, iubito, dormi în taină! Dormi... căci veşnica-ţi chemare
Azi, e-atâta de departe şi atât de aspru doare...
Îţi ating neiertătorul gând, cu marginea privirii
Şi cad pradă disperării, în adâncurile firii.

Te ascunzi în întuneric şi te pierzi, iubită doamnă,
Stea la margine de lume, bântuit frunziş de toamnă,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taurul

E de Pamânt, ca semn zodiacal,
Şi-şi ţine-adânc picioarele în el,
Mulţi zic că are ochelari de cal,
Dar lui nu-i pasă de asta, defel.

E credincios Luminii răsădite
În inima cât pâine-ardelenească
Şi spune lumii, simplu, prin cuvinte,
Cât de frumos prea simte să trăiască.

Un pic prea arţăgos de multe ori,
Că-l doare nedreptatea risipită
De oameni care nu privesc spre nori
Să-şi taie-n curcubeie-a lor ispită.

Din cinste şi credinţă-şi face scut,
Luptând cu întuneric pân' la moarte
Şi, chiar dacă-n arenă a căzut,
Când se ridică, merge mai departe.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbrăţişări

Scânteie-n suflet,
cicatrice în inimă,
zâmbete strivite,
cântece dubioase,
ţipăt de doliu,
flori înfipte sub cizme
otrăvit de steaua păcii,
flămând de război,
gust de sânge şi noroi,
forţe armate în câmpurile trandafirilor,
Nori de plumb ning gloanţe
peste frumuseţea lumii,
mame-albine, copii- îngeri,
oameni pe cale de dispariţie,
Doamne, asta e ridicol!
Puncte...
fecioară şi paranteză,
anvergura metalică a aripilor...
Odihnă singuratică
în tăcerea tainică,

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sara pe deal

Sara-i pe deal, zbuciumu-n piept se prăvale,
De la păscut se-ntoarce cireada agale,
Susură pârâul un lied toată valea;
Iubito, lâng-un alun, aţine-mi cărarea.

Carele pe cer, astral, încep promenadă
Frământările tale n-au ochi să le vadă,
Peste întuneric abitir plouă cu stele
Dar gându-ţi – fir întins – numai la rele

Trezite, fantomele tatonează terenul,
Prin defileu a triumf şuieră trenul.
Spasmodic, ţipă la club discoteca,
Şi i se pare dorinţei îngustă poteca.

De clacă trudiţi, pe prispă ţăranii
La toacă ascultă. Le numără anii,
A veste, clopotul bate, agasant bate,
De moarte, de viaţă, sunt tare departe.

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Mihai Eminescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţile

Nopţile, când îmi amintesc iarăşi de noi,
totdeauna pe întuneric şi ameninţaţi totdeauna,
îmbrăţişaţi sub ghilotină mereu,
totdeauna obsedaţi de timp şi de noapte,
hăituiţi de umbre în care ne recunoaştem pe noi,
totdeauna ca în prima noapte a lumii
şi totdeauna vorbind despre sfârşitul iubirii,
totdeauna amintindu-ne de mări şi de soare
şi totdeauna pe acest nisip negru al nopţii
fără să ştim dacă mâine vom mai fi împreună,
totdeauna aşteptând cuţitul ghilotinei să cadă,
totdeauna despărţirile,
totdeauna dragostea ameninţată de alţii
şi de noi înşine,
totdeauna sub acest soare negru
care ne luminează, când se ating, mâinile,
totdeauna înfricoşaţi că mâinile noastre
vor ajunge la capătul dragostei noastre
şi totdeauna visând să ne iubim fără să ştim
dacă suntem primii oameni pe lume sau ultimii,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul dintre ziduri

mă aşez pe prima treaptă a scării
înălţător îl socotesc primul pas
un monolog despre mine o ieşire din timp
altfel scara coboară nu vine spre în sus
nu-i făcută să fie de capul ei

deschid caietul cu însemnări la-ntâmplare
citesc din propriile versuri fiinţelor misterioase
prinse între ziduri
ele ştiu să asculte pe-ndelete
de la zidire

văd ce-i acolo în umezeală şi în întuneric
o lume vie în care
minunile nu durează numai trei zile
(n-am spus mai devreme
casa mea are ziduri duble
între ele ca un fagure o pernă de aer se lăfăie în voie)
stau aproape cu urechea de zidul neted ca o coală de hârtie
aud cum se strâng unele în altele minusculele vietăţi

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biletele de la loterie stăteau pe jos ca nişte scame

vino şi stai aici
pe acest fotoliu
simpatic

eu o să sting becul păgân
cu degetele
să nu îţi fie frig
o să pun apă în cadă
voi lăsa apa să curgă
tocmai din lună

am încercat
am încercat
am încercat
/te rog să nu începi să tremuri
pentru că momentul acesta care stă pe tine
într-un echilibru perfect
va cădea/

am încercat să nu mai fiu mereu

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Ciobanu
Adăugat de Ştefan Ciobanu
Comentează! | Votează! | Copiază!