Serioase/triste despre te iubesc cristina, pagina 130
Minunea întâlnirii
A fost o minune că ochii s-au întâlnit în nunta viselor.
Ascultau povestea, scuturând praful urmelor.
A fost o minune că am plecat la drum spre poemul crucii.
Acolo, energia altarului urmărea mișcarea privirii.
Am vizitat înnoptarea cu fuga zorilor,
Zăboveam cu inima pe zâmbetul strălucirii.
Goneam între maluri mai aprinsă decât înstelarea.
M-am întors din uimire cu mâna întinsă.
Uite! Aici îți găsești echilibrul, ți-am zis,
apropie-te, strânge în palmă mărturia întâmplării!
Am să te iubesc până la sfârșit,
cu doina cerbilor la adăpatul lunii.
A hărăzit vremea scrierea cu minunea efortului ziditor.
Au trecut năzdrăvăniile leilor,
aniversările nașterii întâlnirii cu lumea,
a trecut ziua femeii dătătoare de pași,
s-au traversat anii cu poduri de gânduri,
s-au năruit așteptările albului,
s-au înălțat curcubee la straja anotimpurilor.
Cu nevoință și acceptare, într-un torent puternic și lucrător,
[...] Citește tot
poezie de Iulia Dragomir (19 mai 2019)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre poezie
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre trecut
- poezii despre sfârșit
- poezii despre poduri
- poezii despre ochi
- poezii despre nuntă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Oare?
In lanurile de grau ratacita
privesc cerul senin ca prin sita.
Cand soarele arde-n fasii
inchid ochii si stii
ca traiesc?
Se-aude tacerea cum merge
prin lanuri si snopii-i culege.
Cu ea vantul de mana se tine,
pasesc catre mine
si-mi spun:
Un lac este viata si-o barca-i legata,
lasa in urma galbenul grau
alearga, nu stii
ca te-asteapta?
Incerc sa le spun ca raman
sub cerul senin am camin.
Sunt a soarelui bob
[...] Citește tot
poezie de Mara Bartis
Adăugat de Mara Bartis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre Soare
- poezii despre odihnă
- poezii despre noapte
- poezii despre iubire
- poezii despre galben
- poezii despre cuvinte
- poezii despre bărci
Moș Crăciun
Vine moșul cu scufie
Și cu barbă argintie,
Cu vocea cam îngroșată
Și spinarea încovoiată,
De povara sacului,
Tăind brazdă omătului.
Noaptea-i neagră, și geroasă
Copiii stau la fereastră,
Și când moșul a sosit,
Și la ușă s-a oprit,
Fug iute și se ascund,
Unde pot, stau tremurând,
Sau, țin strănsă fusta memei,
Sau se prind de vreun picior;
Și cu ochii mari privesc,
La Moș Crăciun, cum le vorbesc,
Și îi roagă să îi spună,
O poezioară scurtă,
Pentru darul ce-i așteaptă.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (18 ianuarie 1992)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre cadouri, poezii despre zăpadă, poezii despre vorbire, poezii despre voce, poezii despre sărut, poezii despre roșu sau poezii despre picioare
Deși se stinge de la o zi la alta în trecerea prin ceasuri străine lui, iubesc satul românesc.
Azi avem satisfacția totală că nu mai suntem parte componentă a sufletului satului. Dar pentru asta ar trebui să-i udăm vatra cu lacrimi, că morții noștri nu-și fac somnul de veci și mormintele lor uscate sunt tulburate de agonizarea noastră cotidiană; trăim în absența totală a identității de fond, obsedați de o febră rebelă a succesului pe scena lumii, de a scăpa pentru totdeauna de mizeria vieții.
Dar inevitabil ajungi o umbră depresivă.
O încordare a gândului aduce regretul că nu am făcut nimic și că această dramă a devenit lacrima esențială a omului de la moartea ultimului astru și până încoace. Stelele își pierd strălucirea deasupra celor trecuți în lumea împietrită. Cerul nu mai e senin deasupra noastră; anotimpurile sunt făcute de mâna omului înstrăinat de el însuși trăiește doar să mănânce și să respire.
El e moartea totală și nu una aproximativă a rădăcinilor biologice care i-au adus nașterea în sufletul satului.
Camelia Oprița în Intensitatea veșniciei este eternă și tulburătoare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre viață, citate despre moarte, citate despre suflet, citate despre sat, citate despre încordare, citate despre succes, citate despre stele, citate despre prezent sau citate despre naștere
Aiureli cu martieni
A fost odata ca-n povesti
Din rude mari imparatesti
Aparut ca din ghiveci
Un mic martian de trei cinci zeci.
Are si un nume, daca vreti sa-l stiti,
Vector il chema, Vector Pripici.
Cica era rege, ii conducea pe martieni
Din palatul sau de la Urzicieni.
Intr-o zi cu ceata acesta s-a trezit
S-a dus la martieni si le-a poruncit:
-Poporul meu verde, am visat urat
Ca un pamantean beat, m-a omorat.
Acum stiti ce as vrea? Sa-I termin pe toti,
Oricum Pamantul e plin numai de hoti.
Asa ca, sa mergem fratii mei, nu mai stati pe jos
Nimeni nu ma omoara cand eu visez frumos!
Si-au plecat cu totii, chiar si ultimul martian,
Sa le dea o lectie fiecarui pamantean.
-Statia Pamant! s-a auzit cu sila.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Tudora (16 noiembrie 2007)
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre umor, poezii despre rude, poezii despre prietenie, poezii despre peruci, poezii despre panică, poezii despre palate sau poezii despre monarhie
Privește-n viață răsăritul
Privește-n viață răsăritul,
Privește frunza, viața
Privește măreția, infinitul,
Privește toate-acestea, dimineața.
Au nu văzut-ai zare-albastră;
Au nu văzut-ai pasăre pe cer;
Au nu văzut-ai floarea-n glastră;
Au nu văzut-ai marele mister?
Uită-te la pasărea ce zboară
Uită-te la fluture în zbor,
Uită-te să vezi a ta comoară
Uită-te, de vrei, la Creator.
Lucrurile toate te așteaptă
Lucrurile moarte reînvie,
Lucrurile toate, au o Dreaptă
Lucrurile toate-s Poezie.
[...] Citește tot
poezie de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense... (14 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre viață, poezii despre păsări, poezii despre versuri, poezii despre moarte, poezii despre infinit sau poezii despre frunze
Peste mii de generații...
Peste mii de generații
Mai revin pe-acest Pământ,
Să mă întâlnesc cu frații
Și s-admir plaiul meu sfânt.
S-aud tril de păsărele,
Să văd munca clocotind,
Cu viraj de rândunele
Și nu gloanțe șuierând.
Să mai gust din Cupa Vieții,
Să iubesc, să fiu iubit,
Să privesc cum fug băieții
Înspre crângul înverzit.
Să mai văd cum copilașii
Strâng brândușe, ghiocei
Și cum zboară hulubașii
Urmăriți de nepoței.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Cucereavii (8 martie 1968)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Elena! Nu pleca... Rămâi...
Ai dispărut odată cu iarna cea lungă.
Poate ți-a fost frig și...
Nu mai poți privi
fulgii reci de nea ce plutesc
în sufletul meu.
Am plâns...
Nu mai am lacrimi,
Apoi
am tresărit când ai
reapărut pe razele
vesele ale soarelui strălucitor,
în inima mea.
A venit primăvara.
Au apărut ghioceii iar
irișii mei te-au fixat
pe retină pentru totdeauna.
Aș vrea să rămâi,
chiar dacă arșița verii
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri, Lacrimi de dor (21 mai 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre iarnă, poezii despre vânt, poezii despre vară, poezii despre romantism, poezii despre primăvară sau poezii despre plâns
Dezamăgiri
Scrobeala cerului mă doare...
E-un anotimp controversat:
Pe-o parte-a inimii port soare
Pe alta brume s-au lăsat.
Și-n timp ce-n chiote desprinse
Din desfrânări cu noul vin,
În mine, sentimente aprinse,
Înfășurate-s în pelin.
Pelin mi-e sufletul și viața,
O! Toamna-i anotimpul mort...
Mă adumbrește zilnic ceața
Și nouri negri-n suflet port.
Prea mult iubit-am primăvara
Prea mult iubirea-am preamărit...
Știu c-am greșit și port povara
De-a mă minți și a fi mințit.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre anotimpuri sau poezii despre trădare
Iubește-mă de iubire, de ură, de disperare...
Sărutul, acest prezent cu tendința de a exploda,
crește până la nebunie.
A urmat sunetul zborului;
ieșisem dintre nori cu dorul de om, cu sentimentul
că nu se mai poate trăi nimic după noi.
Mi-am zis că e o primejdie fără sfârșit,
ceva se nalță în mine.
Mă îndeamnă la timpul de a trăi
pierdută de durere, de disperare, de lume,
în aerul tău.
Iubesc și mă tem. Ceva se nalță în mine;
nu mai pot supraviețui normal
din prea multă intensitate
trăiesc totul din toate direcțiile,
mor de frica acestei agonii,
diferită de viață, neînțeleasă de moarte.
Privește-mă în ochi să vezi cât de adânci
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița (22 februarie 2017)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre sunet sau poezii despre secunde