doamne frumoase

Nu mă poţi iubi

Nu pot. Oricât aş vrea, nu pot să uit de tine.
Mi-e capul plin de gânduri sure.
Visez că ne iubim, că mâncăm mure,
Apoi îmi spui să plec, c-aşa-i mai bine.

Înmuguresc copacii şi flori cresc prin grădini,
Culoare şi miresme. Un suflet trist şi gol
Ce speră şi visează să faci un mic ocol,
Să te opreşti, să îl priveşti. Seminţele prind rădăcini,

Vor creşte, mari, frumoase, vor rodi.
Ce bucurie pentru oameni, hrană, viaţă.
Eu suflet plâns, aş vrea să te privesc în faţă
Şi să te-ntreb. Chiar nu mă poţi iubi?

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina vieţii neîncăpătoare

Primăvara iese din scoica nopţii
Luminată de întrebări semeţe

Zboară-n cer cu sufletul blajin
Ca o barză prinsă-n două beţe

Cresc mugurii şi frunzele la rând
Pâinea aburindă de-al ei soare

Apoi, Doamne, scoica o ascunde
În lumina vieţii neîncăpătoare

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca între Tată şi Fiu

Astăzi tot ce vreau Doamne e
să stau de vorbă cu tine
ca între tată şi fiu
nu o să întreb nimic despre cei
care se vând pentru câţiva bănuţi şi
nici despre lucrurile care nu există
dacă ţi-aş cere să-mi spui
de ce mor oamenii
mi-ai răspunde
că sunt muritori
dacă te-aş întreba de ce
nu-i înveţi să moară
mi-ai răspunde că tu
le-ai dat viaţa
şi că
viaţa trebuie să-i înveţe
când şi cum...
dar cu tata ce-ai avut?
s-a dus într-o dimineaţă devreme
să stea de vorbă cu tine şi

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume din Volumul: Temniţa de sub rană
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Denie

Din nou is copil - primavara cu denii -
Miros de salcam, de pelin, de urzici
Si mama imi da iar camasa cea alba
Cu jocul de crini infloriti in arnici.

Aduc din prisaca chiar lacrima lunii
arzand peste slova in maini de monah.
Ma-nchin Tie, Doamne, si pun langa cruce,
adus de la stana un fluier valah.

poezie de Dumitru Ichim
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Front interior

Moartea ca şi poezia
invadat-au România
una dintre ele însă
are mereu faţa plânsă

Doamne oare ce să fac
cu moartea nu mă împac
poezia plânge-ntruna
şi-o stârni iarăşi furtuna

Capul perna ce-i de piatră
luna-n ceruri parcă latră
tăcerea-i de cremene
lacrimi scapără gemene

Poezie măcar tu
lasă-n pace sufletu

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 noiembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbare

Cum se schimbă bunăoară
Unitatea de măsură,
Domnii, forţa şi-o măsoară,
Dând câte un pumn în gură.

Prin urmare, pentru doamne
Eu aş vrea să dau un sfat:
Potcoviţi-vă dantura,
Când bărbatu-i enervat.

Aveţi numai o speranţă...
Şi aceasta-i cu-ntrebare...
Dacă vă-nghiţiţi dantura,
Cum e... data viitoare?!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred

eu cred,

eu cred că ne cunoaştem de multă vreme
de foarte multă vreme
şi acum ne-aducem aminte
şi retrăim clipele frumoase
şi dragostea măreaţă
ce ne-a purtat pe noi
până aici,
în clipa eternităţii,
a dilatării timpului
şi visăm cu ochii deschişi
la dragostea noastră,
până când atingerea sublimă
ne regăseşte uniţi
unul in braţele celuilalt
sărutându-ne patimaş în
iubirea realităţii noastre,
ne cunoaştem de mult,
de foarte multă vreme...

[...] Citeşte tot

poezie de Silviu Petrache (octombrie 2009)
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strop de iubire, mamei mele (poezie pentru copii)

Mama mea un nume are
Şi are nume de floare,
Floare albă-mparfumată
De sub zăpada curată,
Floare care a-nflorit
Când pe lume am venit,
Am venit să-i mulţumesc
Şi în lume să-i trăiesc,
Să mă fac şi eu o floare
Cu parfum mirositoare,
Parfumul să-l dăruiesc
Florilor, ce înfloresc,
Flori frumoase, adorate
În buchete, adunate,
Şi aduse sus pe masă
Răspândind parfum în casă
Casă... fie, mirosite
Şi cu iubire: stropite!

poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (8 martie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roza a sufletului meu

Templu de vis şi viaţă-nsetată de fericire
Nebunie de roze, de culori şi frumuseţi
E inima tinerei la fragezi ani.. e inima lui la optsprezece ani!...
Cascade de vorbe si vise-nălţate-n al 9-lea cer
Jurăminte si promisiuni fără număr
El vede-n ochii iubitei un cer de stele de-argint
Şi crede că nici măcar o dată nu-l mint..
Inimi naive rătăcesc în basme cu zâne şi zmei
Roze de marmură si clinchet de flori frumoase de tei
Le e sufletul muiat în iubire
Şi visele... nopţi albe în strălucire!

poezie de Ioana Florentina Dobrin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

e plin oraşul de fete frumoase
şi de oameni grăbiţi
să nu înţeleagă
care cheltuie
mai multă adrenalină
decît trebuie
ascunzîndu-şi obiectele
mărunţind visele
în făina cenuşie a urii
şi declamînd insistent verdicte
pentru că noi
nu-i aşa
avem
întotdeauna
dreptate
cum nici eu n-am acum dreptate
cum nici nimeni
nu trece de el
sau de mers
încărcat doar de adevăruri

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!