Poezii despre na fost sa fie, pagina 13
* * *
Azi, te iubesc! Te vei mira: "Și azi?"
- iar eu te voi privi cu bucurie-
"Cu tot ce-a fost? Cu tot ce va să fie?"
-Aș vrea ca, din ce-a fost, acum să scazi
tot ce-a fost rău. Renunță la trufie,
oprește-ți pașii singuri și nomazi!
Ce va mai fi? Doar eu și tu vom ști,
în viitorul nostru împreună
în viața ce-ar putea fi mult mai bună
atunci când vom fi doi și vom gândi
că Soarele nu va să mai apună
cât timp lumina noastră va zâmbi.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cassius Hueffer
Mi-au dăltuit în piatra funerară cuvintele:
"Viața lui a fost blândă, elementele care îl alcătuiau astfel amestecate
Încât natura putea, mândră, declara întregii lumi:
Acesta a fost un om."
Acei care mă cunoșteau, zâmbeau
În timp ce citeau această retorică goală.
Epitaful meu ar fi trebuit să fie
" Viața nu a fost blândă cu el,
Elementele care îl compuneau erau astfel amestecate
Încât viața lui a fost o luptă
În care el a fost cel măcelărit".
Cât am trăit, nu m-am putut împăca niciodată cu vorbele mincinoase,
Iar acum, mort, trebuie să mă supun unui epitaf
Engravat în piatră de un tâmpit.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și de n-ar fi fost...
Și de n-ar fi fost Eminul, să ne mângâie pe frunte
Cu poemele-i albastre și cu geniul prins în plete,
Poate, c-am fi fost orfanii limbii noastre,-n nopți cărunte
Azi, orbecâind prin neguri printre vise violete.
Și de n-ar fi fost Cuvântul, prins în dragostea lui mare
(Fericit a fi și pâine, dar și apă cristalină),
I l-am fi trimis din raiuri, flori de câmp la cingătoare
Cu mireasmă de altare, irizări de opalină.
Și de n-ar fi fost Poemul, inimă de Românie,
Sângerând de dor de codri și de zbor până la stele,
Am fi inventat Poetul, să ne cânte-n poezie
Cu vioara lui Enescu, Rapsodia în atele.
Și de n-ar fi fost!... O, Doamne, ce săraci treceam prin viață,
Neștiind ''iubi în taină'', ''printre stânci din piatra seacă''!
Te-așteptăm, din nou, Emine, printre zorile de gheață,
Să ''răsai asupra noastră'' și de dor să ne mai treacă!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminesciană
Se spune că
a fost unu Eminescu
pe vremea
când codrii erau
de aramă,
când Lacul...
când dorul
de mamă...
Se spune că
a fost unu Eminescu
când plopii
erau fără soț
pe afară,
când Vino iubito...
când dorul
de țară...
Se spune că
a fost unu Eminescu
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Gurău (ianuarie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 97
A fost precum o iarnă despărțirea
De tine, care faci anul să zboare!
Ce frig mi-a fost, ce sumbră a fost trăirea,
Ca un bătrân Decembrie ce moare!
Și totuși a trecut numai o vară,
Iar toamna-a fost fertilă, însărcinată,
Precum o curtezană prima oară
Sau ca vădana cea însingurată.
Dar mi-a părut această abundență
Ca un bastard cu așteptări pierdute,
Căci vara vrea să simtă a ta prezență,
Dar tu nu ești și păsările-s mute.
Sau uneori mai cântă, dar cu jale,
Că frunza-i moartă, iarna vine agale.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul eroilor uitați
Eroii noștrii dorm uitați
Sub rece lespede de piatră,
S-au jertfit încrâncenați,
Că viața le-a fost acră.
Libertatea le-a fost sacră
Și au luptat înverșunați,
Dar eroii noștrii dorm uitați
Sub rece lespede de piatră.
Ei n-au fost lăsați la vatră,
Ci sub steagul țării înrolați,
Au fost și alții rechemați
Să intre-n lupta aspră.
Eroii noștrii dorm uitați.
rondel de Ioan Friciu (22 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de mulțumire
Ingerul
meu, de
nu ar fi
fost aici
acum n-aș
m-ai fi fost
decât in
scoică
de lemne
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiesc periculos de când mă știu
... nu știu așa precis cum a fost nașterea-mi și n-am fost curios
să-ntreb; nici despre ora, cât de exactă a fost, doar c-am ieșit mai greu
din încăpățânare -să dorm mai mult purtat pe șoldurile Evei, doar ieșită din liceu-
și sigur răsturnat, cu capul înainte, așa riscând să-l pierd și dinspre sus în jos...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 noiembrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Labirint
În viață-am învățat de toate
Și știu de toate ori nimic:
Cum roua-n raze, vai, se soarbe...
De fost-am mare, de-am fost mic.
Destinul meu mi-a fost o școală
Cu-nvățăminte de apoi,
Ce bine-i să le ai icoană,
Când greutăți se țin șuvoi!
Au fost și trec în rând, cuminte,
Aș da cuiva un sfat pe loc,
Dar în folos poate să mintă,
Când altă soartă-i pusă-n joc!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geneză și devenire
Am fost de dinainte de vreun fals
Când nici un pom nu cunoscuse floarea
Și nu se inventase sărbătoarea
Ovul și spermatozoid, dansând un vals...
Am fost bătrân, matur și tânăr, și fugar
Și obosit, și odihnit, și crud
Și hămesit, și-ndestulat, și ud
Plouat, uscat, iubit, urât, avar...
Am fost micuț, cât bobul de muștar
Și mare-am fost, semeț cât un sequoia
La Termopile am luptat, la Troia,
Și paznic la Palatul de Cleștar...
Am fost în tot ce vezi, am fost în toate
Văzute, nevăzute, zi și noapte
Am fost în zarvă mare, printre șoapte,
Am fost în nedreptate și-n dreptate.
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu (16 mai 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!