Poezii despre mielul bland suge, pagina 13
Mamă, uite ce durere!
Mamă, uite ce durere!
Domnul, pentru noi, azi piere,
El le rabda, mamă, toate
Și ne scapă de păcate.
Pe cerul însorit se-adună
Nori care prevestesc furtună,
Și pământul, mamă, iată!
Se cutremură deodată...
Ce-a făcut El mamă, oare?!
Printr-o moarte-ngrozitoare,
Suferind, cu răni pe spate
Și-a dus crucea pân la moarte.
Iată! Maica Sfântă plânge!
Oh! Iisus al ei se stinge!
Doamne, cât ai mai răbdat!
Alinare n-ai aflat...
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca o ploaie
POETUL
Bland, aplecat in tristete
spre haloul anotimpului,
inimitabil,
poetul daruieste
din cand in cand
vecinului de suflet
farmecul, strlucirea florii
ce-i este dat
sa-nfloreasca o singura data.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului (1997)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tigrul
Tigrule ce strălucești
Noaptea-n codru când pășești
Ce meșter nemuritor
Te-a creat necruțător?
În ce cer sau loc retras
Focul ochilor ți-a ars?
Cu ce aripi poa' să zboare
Cui nu-i frică de dogoare?
Cine poate să te strângă
Mușchiul inimii să-ți frângă?
Căci cât inima ta bate,
Ce mână-ar putea răzbate?
Un ciocan? Un lanț lucrat?
Ce cuptor te-a modelat?
Nicovală și strânsoare
Pot să-ți pună-ncuietoare?
[...] Citește tot
poezie clasică de William Blake, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Torcătoarea
Stând dreaptă, torcătoarea-n fereastra azurată
Unde grădina melodioasă-adoarme lină;
Vârtelnița cea veche tot sforăind o-mbată.
Sătulă, bând azurul, să pieptene-o calină
Șuviță, care-n mâna sfioasă i se-mbie,
Ea stă visând și micul ei cap treptat se-nclină.
Un pom și purul aer urzesc o sursă vie
Ce, suspendată zilei, stropește din plăcere
Cu pierderi de petale grădina-n trândăvie.
O tijă,-n care vântul fugar odihnă cere,
Își pleacă-n van salutul de grație-nstelată,
Cedându-și roza vechei vârtelniți în tăcere.
Dar adormita toarce o lână izolată;
Misterioasă, umbra gingașă i se țese
Prin degetele fine, și care-adorm, filată.
[...] Citește tot
poezie clasică de Paul Valery din Album de versuri vechi (1920), traducere de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un suvenir
Nu, nu se uită lesne, când, din copilarie.
Cineva iubește precum te-am iubit eu;
Și blestem pe aceia care, prin viclenie,
Mi-au amărât viața și tot amorul meu.
Mânia mea din urmă, mândria-mi cea silită,
Când ai ști acuma cu ce preț le plătesc,
Și cât, sub fața-mi rece, mi-e inima zdrobită,
Tu te-ai mira poate că pot să mai trăiesc.
Aș geme la picioare-ți, mi-aș arăta căirea!
Dar, ca să fiu vrednic în veci d-amorul tău!
Înec durerea-n mine, măcar că-mi văz pieirea
În rana ascunsă ce-o roade-un vierme rău.
Și arburile,-ntocmai, ce focul mistuiește
Și îi suge sucul cu-ncetul și p-ascuns, -
Când rădăcina-i arsă, când frunza-i gălbinește,
Când cenușa-i zboară, când focul l-a pătruns, -
[...] Citește tot
poezie clasică de Cezar Bolliac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
Tu, mamă, ești raza mea de soare,
Glasul tău blând mă alină mereu.
Tu, vindeci acolo unde doare,
Nu cu pastile, ci cu bunatatea ta de zeu!
Ochii tăi căprui și blânzi, îmi încălzesc inima,
Zâmbetul tău fermecător îmi dă putere.
Mamă, strălucești ca lumina,
Si ești ce mai valoroasă avere...
poezie de Valentina Asaftei
Adăugat de Valentina Asaftei
Comentează! | Votează! | Copiază!
(Des)cântec
de te-aș putea
îmbrățișa
cu toate florile de măr
din mintea mea
de mi-ai zâmbi
ferice-aș fi
vătaf m-aș face pe secunde
zi de zi
iar și iar
un nou hotar
cuceri-voi pentru tine
selenar
pe cerul bland
cât de curând
să te ningă-n miez de vară
cu nectar
rug de foc, spontanul joc
să conjuge două inimi
iar și iar
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestemate sărbători
Zice un purcel: - Vă spun,
Cel mai rău e la Crăciun!
Mielul îi răspunde: - Zău
Că la Paști e cel mai rău!
Intră-n vorbă un covor,
Atârnat de bătător:
- Știu că drama voastră e,
Cunoscută la U. E.,
Și că este stipulat,
Să muriți civilizat,
Dar și eu și neamul meu,
Sunt uitat de Dumnezeu,
Și așa-i al meu destin,
Viața-mi să îmi fie chin,
Căci de când m-am deșteptat,
În picioare sunt călcat...
[...] Citește tot
fabulă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai sunt
Mai sunt în sara cea de aur...
Și-ascult pe malul de nisip,
Cum lin, ca stelele pe munte,
Îți curge liniștea pe chip;
Cum iese raza din găoace
Ciocnind al stelei limpezi ou,
Și cum se-acoperă mut apa
De roua unui cântec nou;
Cum cineva în aer, tainic,
La buze duce marea blând,
Cântând din ea ca dintr-o frunză,
De dor tăriile umplând.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
chipul tău fă-mi-l obstacol
ascunde-mi-l blând în nea
să te repet de pe-o treaptă
să urc brusc spre vocea ta
mâna ta să mă dezlege
de o crudă apăsare
și cu rouă să mă plece
repetând iarba din zare
sânul tău să mă petreacă
în visare lunecândă
dezvelind cu aste palme
coapsa ta veșnic flămândă
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!