mama lui stefan cel mare

Peggy: Kelly, a sosit timpul să avem o mică discuţie. Există ceva care bărbaţii vor vrea să faci după ce te căsătoreşti; se numeşte "treabă".
Kelly: Sunt speriată; stânge-mă în braţe, mamă.
Peggy: Totuşi, după ce treci de asta, nu va mai trebui să o faci vreodată, pentru că apoi va sosi vremea când soţul tău va veni acasă duhnind a bere şi dorind iubăreală; te vei lua după fundul lui gras până în dormitor, pentru că vei şti că oricât de dezgustătoare ar fi următoarele 5 minute, tot e mai bine decât să faci treabă.
Kelly: Mulţumesc, mamă, eşti aşa de înţeleaptă!
Peggy: Bineînţeles, nu poţi sta pe canapea 20 de ore pe zi fără să înveţi câte ceva.

replici din filmul serial Familia Bundy
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Deci, mama ta împlineşte mâine de abia 45 de ani... Era foarte tânără când ai apărut tu pe lume, în viaţa ei.
Lucian: Da, aşa e... Avea de abia 17 ani, era practic o copilă! N-am înţeles niciodată de ce s-a grăbit atât de mult, de ce s-a căsătorit atât de devreme; practic, nu existau motive.
Lia: Poate pentru că-l iubea prea mult pe tatăl tău şi n-a vrut să-l piardă.
Lucian: Probabil, dar... Avea doar 16 ani! Era pur şi simplu un copil! N-am îndrăznit niciodată s-o întreb de ce... Pentru tatăl meu, nu era deloc prea devreme, el e cu 11 ani mai mare ca ea. Dar putea să aştepte câţiva ani, măcar până la majoratul ei, dacă o iubea cu adevărat!
Lia: Poate, dar priveşte partea bună a lucrurilor. E mult mai bine că s-a întâmplat astfel!
Lucian: Mai bine? De ce? Care ar fi partea bună a lucrurilor, în toată chestia asta?
Lia: Pentru că, altfel, n-ai mai fi fost tu acum, aici, cu noi. N-ai fi putut participa la această misiune. Ai fi fost poate prea mic la data lansării. N-ai mai fi fost tu comandantul nostru!
Lucian: Mda... Cum să nu?! Ce pierdere dezastruoasă pentru voi! Mare scofală, nu-i aşa?!
Lia: Păi, mare, pentru că, cine ştie cine ar fi fost în locul tău şi cum s-ar fi purtat cu noi... Deci, o iubeşti foarte mult pe mama ta.
Lucian: Da, o iubesc, normal. Dar nu i-am spus-o niciodată, sau cel puţin nu-mi amintesc să-i fi spus şi nici nu m-am străduit să-i arăt acest lucru. De obicei, eram doar foarte încăpăţânat şi nu îi dădeam niciodată ascultare.
Lia: Nu mă surprinde deloc! Acest comportament te caracterizează, în general.
Lucian: Ah, te rog... Nu-i momentul să-mi aminteşti şi tu! Ce-ai vrea, am defectele mele...
Lia: Aşa e, le cam ai.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adrian (chiar înainte de meciul cel mare): O să te aştept aici.
Rocky: Ce-ar fi ca eu să stau aici şi să boxezi tu?

replici din filmul artistic Rocky, scenariu de Sylvester Stallone
Adăugat de Nicoleta Mitrofan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sever: În general, cum se poartă cu colegii lui, mai ales de când a fost numit în funcţia de comandant; s-a schimbat ceva în atitudinea lui, a devenit mai autoritar, îi tratează pe ceilalţi cu un aer de superioritate? E sever, exigent?
Mihai: Din câte am remarcat eu, nu, deloc. E la fel de drăguţ cu toţi ca şi înainte de a fi devenit comandant.
Sever: Ce părere ai despre activitatea lui pe plan profesional?
Mihai: Activitatea lui profesională nu poate fi clasificată decât drept una de excepţie, judecând după cea mai mare realizare a lui, nava spaţială "Pacifis", proiectul lui de diplomă. Cât despre matematică, nu ştiu ce-aş putea adăuga; cred că se ştie că este expert.
Sever: Are cumva un caracter dificil?
Mihai: Nu, deloc.
Sever: Ţi se pare că ar fi indisciplinat?
Mihai: Mie, nu...
Sever: L-ai auzit vreodată înjurând, vorbind urât, vulgar sau indecent?
Mihai: Nu, niciodată.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama: Tu chiar vrei să rămâi singură? Nu vezi că toate fetele sunt în competiţie pentru un bărbat? Numai tu,... tu chiar nu cauţi să fii deloc atractivă?
Fiica: Eu sunt floarea de la marginea prăpastiei. Dacă vrea să mă iubească, cel care va vrea, nu ar trebui să mă iubească pentru forţa din interiorul meu, de a sta la margine, şi totuşi, de a rezista?" (în mintea mea).... în realitate îi răspund "Şi mie îmi pare rău pentru faţa pe care o am. Nu mă pot abţine să nu îmi fac rău.
Mama: Întelege, aşa funcţionează toţi bărbaţii, pentru ei contează cum arată o fată, e vorba de prima impresie. Te vede aşa, plină de bube, o să fugă de tine. Orice băiat, orice băiat...
Fiica: Nu numai orice băiat, chiar orice om... sunt un monstru. Nici măcar o prietenă nu am... Toate aşteaptă de la mine ceva. Iar eu, uneori, îmi doresc să fiu altcineva...
Mama: Data viitoare te internez la spital, te declar incapabilă să te controlezi.
Fiica: Da, sigur.... Aşteaptă măcar să ajung la cauză, să împlinesc profeţia, şi o să pot fi domnişoara cu altă faţă. Vedem noi cine râde la sfârşit, eu şi amicul meu Kierkegaard. Îmi pare rău, mamă, dar numai dacă o salvez pe Ariadna o să mă pot iubi vreodată. Ai idee câte strategii trebuie să elaborez ca să distrug monstrul?
Mama: Care monstru, parcă tu erai monstrul?
Fiica: Cât de încuiată să fii să nu realizezi că monstrul mă ţine captivă din primii ani de copilărie? Toate fricile alea, faptul că nu alergam spre tine, când aveam nevoie de tine, fuga de realitate, fuga de mine însămi, toate sunt rezultatele operei lui. Pe care am de gând să o închei anul ăsta. Şi ştiu exact cum...
Mama: Cum?
Fiica: Să îţi prezint labirintul... mi-e teamă numai să nu faci infarct, pentru că aici nu mai poţi ascunde cine eşti cu adevărat. Aici, poate, o să îţi auzi urletele la fel de tare cum le aud eu. Pentru că, aici, toţi îmi văd capul ascuţit, când el de fapt e rotund. Numai şi numai pentru că ăsta e rezultatul fricii mele de oameni. Şi nu am altă şansă decât să trec prin Pădurea Interzisă, să îmi înving frica.
Mama: Imposibil... în Pădurea Interzisă nu o să poţi supravieţui. O să rămâi cel puţin fără picioare...
Fiica: Nu şi dacă îmi iau o pelerină verde de camuflaj... şi un prieten de încredere...
Mama: Parcă spuneai că nu ai prieteni...
Fiica: Nu am, dar de unde ştii tu că nu o să am... e drept, un parteneriat la început, fac eu un efort... Ideea este că se pune la bătaie toată viaţa mea, mamă. Nu pot da înapoi...
Mama: Vezi doar să nu mai ai încredere din nou într-un lup, ştii bine ce ai păţit ultima oară...
Fiica: Fără frica de lupi, păstorii nu ar putea avea curaj. Pot fi o ciobăniţă bună, o ştiu sigur, mi-a spus-o luna. Ea nu minte niciodată...
Mama: Te las în protecţia Maicii Domnului...
Fiica: Ea mi-a trimis visul cu furtuna... chiar dacă aş călca în mijlocul morţii, tot aş fi în siguranţă. Nu crezi că merită?...
Mama: Eu niciodată nu mi-am dorit decât să te protejez. Iartă-mă pentru tot ce n-am putut înţelege.
Fiica: Vei înţelege, la sfârşit...

replici din Scufiţa Verde, scenariu de Ana-Maria Gondoş
Adăugat de Ana-Maria Gondoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rory: Ştii, e nasol că după toţi aceşti ani, mama ta încă mă urăşte.
Lane: Nu te urăşte.
Rory: O urăşte pe mama mea.
Lane: Nu are încredere în femeile nemăritate.
Rory: Tu eşti nemăritată.
Lane: Îmi face curte un viitor proctolog. Am potenţial.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dr. Derek Sheperd: Pot să îţi pun o întrebare personală? De ce te-ai despărţit de mama lui Meredith?
Chief: Puteam să o părăsesc pe Adele şi să rămân cu cu Ellis. Dar nu aş fi putut trăi cu sentimentul de vinovăţie, l-aş fi simţit ca o povară. Ellis nu ar fi fost niciodată fericită alături de mine. Am făcut un lucru bun că m-am îndepărtat de ea.

replici din filmul serial Anatomia lui Grey
Adăugat de Raluca Preda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raymond Barone: Nimic nu este niciodată suficient de bun, şi mereu noi suntem de vină!
Frank Barone: Hei, nu vorbi aşa cu mama ta!
Raymond Barone: Tu o faci!
Frank Barone: Nu este mama mea!

replici din filmul serial Dragul de Raymond
Adăugat de Nicoleta Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călugăriţa: Eu mă întâlnesc cu miracole în fiecare zi. Miracolul naşterii, dragostei...
Dr. House: Unde este miracolul în livrarea unui copil dependent de heroină şi în abandonarea lui de către mamă pentru că ea are nevoie de încă o doză? Miracolul dragostei. Eşti de două ori mai expus să fi omorât de persoana pe care o iubeşti decât de un străin.

replici din filmul serial House M.D
Adăugat de Steffy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raymond Barone (despre noua iubită a tatălui Debrei): De obicei, bărbaţii de vârsta lui caută femei mai tinere. În loc să facă asta, el şi-a căutat pe cineva diferit.
Debra Barone: Ray!
Raymond Barone: Am vrut să spun că... Nu! Eu mereu pun cuvintele în ordine inversă decât vreau să le spun. Ca şi azi dimineaţă când i-am zis Debrei "Mi-e supă, poţi să-mi dai nişte foame?" (râde nervos; mama Debrei pleacă iar Debra se duce după ea aruncându-i lui Ray o privire ameninţătoare)Off, frate...
Frank Barone: Omoare o să te Debra.

replici din filmul serial Dragul de Raymond
Adăugat de Nicoleta Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!