Serioase/triste despre luni, pagina 13
Vara
Unde te duci frumoasa doamna?
Ai stat trei luni, acum te duci,
In urma ta miros de Toamna,
creta, cerneala, si de nuci.
Mai stai o zi si ne-ncalzeste,
Soarele tine-l peste noi,
Caci sora ta totul raceste,
Si-aduce doar zile cu ploi.
Marea e trista, cerul te plange,
De dorul tau frunze-or sa cada,
Azi toti la pieptul lor te-or strange,
Si-or astepta sa te revada.
Unde te duci frumoasa doamna?
E trist si -n casa si afara,
O-ntampinam maine pe Toamna,
Dar ne e gandul tot la Vara.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și mă doare...
și mă doare seninul din ziua de luni
și mă doare-nghețata cu gust de căpșuni
și mă doare ninsoarea ce cade pe deal
și mă doare un ritm de copite de cal
și mă doare un susur șoptit de pârâu
și mă doare un verde din lanul de grâu
și mă doare un cântec din zeci de viori
și mă doare polenul din galbene flori
și mă doare un zâmbet rămas pe o poză
și mă doare romanul citit la veioză
și mă doare un vin demisec de Cornari
și mă doare mireasma de tei seculari
și mă doare căldura din zilele lungi
și mă doare cămașa cea neagră cu dungi
[...] Citește tot
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liviu Dragnea, Al Capone de România, vătaful PSD-ului, a fost condamnat de ÎCCJ (în primă instanță) la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru o infracțiune obișnuită: plata unor PSD-iste din banii pentru copii; așteptăm condamnările pentru infracțiu
Mafiotul Al Capone fost-a cândva condamnat
Numai pentru-evaziune, pentru crime a scăpat.
Mafiotul nostru, oare, va scăpa doar cu atâți?
Pentru faptele lui grave după gratii să-l vârâți!
pamflet de Gheorghe BUDOI din Pamflete și satire (21 iunie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ziua în care ÎCCJ a pronunțat sentința de condamnare a infractorului Liviu Dragnea (Al Capone de România) la 3 [...] | Citește tot comentariul
Vezi poezii despre Liviu Dragnea
După cum o existență de nouă luni petrecute în pântecele mamei ne pregătește nu pentru ea însăși, ci pentru o existență ulterioară, într-o lume căreia îi suntem încredințați de îndată ce suntem capabili să respirăm și să supraviețuim independenți, tot așa și intervalul dintre pruncie și bătrânețe ne este dat ca o pregătire pentru viața "de dincolo". Ne îndreptăm spre o nouă naștere și spre circumstanțe cu totul diferite de ceea ce experimentăm azi. Ziua de care te temi cel mai mult și pe care o numești "ceasul din urmă" nu este altceva decât ziua de naștere pentru eternitate.
citat celebru din Seneca
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța...
Un vis frumos s-așterne-n prag,
Un vis ce nu mai vine
În al nopții lung metraj... te aștept
Te aștept pe tine...
Trecut-au nopți și zile-ntregi
Trecut-au în neștire,
Trecut-au luni și ani la rând,
Iar eu te-aștept pe tine.
Trec anii încet, trec rând pe rând
Trec anii în neștire,
Îmbătrânesc în al vieții gând
Gândindu-mă la tine.
Doar o lumină se mai vede-n gând,
E ultima ce moare,
Apar trecând rând pe rând,
Speranța și împăcarea.
poezie de Tudor Mihai
Adăugat de Tudor Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iertare
Am învățat din viață că omul mai greșește,
Știi am greșit și eu așa ca orice om,
Și am aflat în lacrimi că omul mai plătește,
Atunci când ființa dragă pe veci îl părăsește,
Și stă gustând pamântul asemeni unui pom.
Și sunt conștient iubire că am greșit enorm,
Accept și nu contest că tu m-ai pedespit,
De două luni de zile eu nu mai pot să dorm,
Și nopți în după-amieze pe toate le transform,
Dar azi îți cer o șansă să-ți fiu din nou iubit.
Și nu sunt ipocrit, nu scriu să mă amuz,
Îti scriu să întelegi că tare rău îmi pare,
Am fost poate și prost dar poate și confuz,
Dar nu revin la tine cu gândul să mă scuz,
Ci azi mă-ntorc la tine ca să îți cer iertare.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un adevar
Sa-mi spui te rog iubito
cu cate m-am culcat?
Asa increzatoare candva ai declarat.
Sa-mi spui te rog iubito cu cate am vorbit?
Cumva, doar tu stii unde, ceva ai auzit.
Sa-mi spui te rog iubito, ti s-a adeverit?
Ma vezi umbland cu alta si-s foarte fericit?
Sa-mi spui fara minciuna cand noi ne-am separat,
Cine-a sezut cuminte si cine-a inselat?
Sa-ti amintesti femeie, c-am fost si sunt curat,
Eu nu te-am parasit, tu te-ai indepartat,
Au trecut patru luni, se pare ca esti bine,
"Te voi iubi mereu!" se face de rusine.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Andrei Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin proliferarea enclavelor trecutului, un fel de muzee vii, cresc șansele de supraviețuire ale rasei umane în cazul unei calamități grave. Asemenea comunități ar putea servi drept material didactic empiric. Astfel, copiii ar putea petrece câteva luni într-un sat de tip feudal, trăind și muncind așa cum o făceau copiii cu secole în urmă. Adolescenților li s-ar putea cere să petreacă un timp într-o comunitate de la începuturile erei industriale și să lucreze în "morile" și fabricile sale. O asemenea educație, "pe viu", le-ar oferi perspectiva istorică pe care nu le-ar asigura-o nicio carte.
Alvin Toffler în Șocul viitorului, Enclave ale trecutului
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chit (a se citi la umbra personajului biblic Iona)
Pământul e o mamă eroină,
În fiecare an însărcinată
Nouă luni,
Renaște primăvara.
Mamă, câte fete ai?
Cât voi mai aștepta să naști
Și primăvara mea?
Nu vezi că nu am de ales?
De ce nu m-ai fi logodit de mic,
Să nu mai am de ce s-aștept o fată
Mare?
Mamă,
Scutește-mă de această povară
Și mă însoară
C-o primăvară
Care-i fecioară,
Căci mi-a trecut și vremea-n care
Feciorul singur să se-nsoare
Poate.
Însoară-mă, mamă, cu toate!
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (19 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost...
trec zile, trec luni,
în grabă, grămadă
tu vrei să mor de dorul tău
te-am căutat femeie, o viață întreagă
ne-am întâlnit în parcul de castani
la margine de timp, la margine de ani
te așteptam odată într-o gară de doi
nu ai venit sau poate timpul a uitat de întâlnire, ai uitat de noi
cine azi mai știe, cine...
îmi era dor acut de primul nostru sărut
pierdut azi între ani
ce a rămas din noi
o tristă agonie a unui vis
mă arde încă dorul tău și plâng în gând de dragul tău
eu am plecat spre veșnicie
să plâng pe o coală goală de hârtie
tu cauți alt bărbat și alt tărâm de dor
așa este în viață
totul este trecător
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!