Poezii despre dumitru matcovschi iarba, pagina 13
Îngerii scriu poeme în iarbă
Te-am simțit cum ai trecut prin inima mea,
încă aveai pete de lună pe umeri
și umbra trupului meu
mai șerpuia în jurul brațelor tale,
ca o felină dornică să vâneze...
În nesomnul meu, ploua cu fluturi
și timpul îmi fluera prin sânge
ca un trubadur,
umblând desculț prin ploaie.
Spune-mi, cât de frumoasă sunt
atunci când,
prin toți porii sufletului,
ies îngerii din mine
să scrie poeme în iarbă?!
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre ploaie
- poezii despre îngeri
- poezii despre vânătoare
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre sânge
- poezii despre suflet
- poezii despre poezie
- poezii despre inimă
Lasă-mi, toamnă...
Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite, ochii mei ți-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.
Lasă-mi, toamnă, cerul lin.
Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Încerca să se sfâșie.
Lasă, toamnă-n aer păsări,
Pașii mei alungă-mi-i.
Dimineața bolta scurse
Urlete de ciocârlii.
Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi
Fructele și lasă
Urșii neadormiți, berzele neduse,
Ora luminoasă.
[...] Citește tot
poezie de Ana Blandiana din A treia taină (1969)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre verde
- poezii despre urși
- poezii despre trecut
- poezii despre toamnă
- poezii despre păsări
- poezii despre ore
- poezii despre ochi
Letargie
Aceste buze-au uitat demult să-și pună acolada
Sărutului pe ochii orbi, mult mai reci decât zăpada,
Absorbiți de-acum de magnificul vis al timpului stelar.
Somnolenți, precum copoii ascunși-n în iarbă par,
Privind cum trec stoluri gri spre orizont, tăcute, fără grabă,
Cercetând lumina lunii scuturată-n iarbă,
Dezmierdați de ceruri la fel de vagi ca existența lor.
Privesc, netulburați de oboseală sau de-al pizmei clor,
Cum trandafirul înflorește,-n fiecare palmă rege,
O pace verde și continuă ei nu pot înțelege.
poezie clasică de Maeterlinck, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre zăpadă, poezii despre visare, poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre trandafiri sau poezii despre sărut
Primăvară neagră - I
S-a înnegrit firul de iarbă!
Plânge; nimic pe nimeni nu întreabă!
Atâta moarte e astăzi vai, în jur;
Se teme să trăiască atât de singur!...
Nimeni nu mai trece pea lei...
Nimeni nu-l mai mângâie parcă...
Plânge și roua din ochii săi
O, viață, viață de acum și niciodată!
Pământul e negru și încruntat;
Nu vrea pe nimeni să mai vadă!
Atâta moarte la cam supărat;
Clopotul se aude în fiece ogradă?!
N-a fost zăpadă; n-au fost nici ploi
Și bolile ne-au cuprins de peste tot;
Nici firul de iarbă nu vrea să-nțeleagă
De ce e primăvara asta neagră, tot mai neagră!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre negru, poezii despre viață, poezii despre primăvară, poezii despre supărare, poezii despre rouă, poezii despre religie, poezii despre prăpăstii, poezii despre promisiuni sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Tăia iarbă
la câini cu vajnic ropot de metal
pe metal întâi lua vârfurile uscate
fiind cu veselie mare tăia de-a valma
păpădiile și scaieții înfloriți cu freamăt
culca totul la pământul ce părea
o babă cu buzele crăpate de timp
tăia iarbă înfierbântat de scopul
vieții lui și urmărea atent jarul țigării
era un plăcut mod de a nu face nimic
și asta nu-l apăsa niciodată prea tare
chiar a prins un soi de noblețe
care a venit la plic cu siguranța
se simțea sigur pe situația creată
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre siguranță, poezii despre sensul vieții, poezii despre fumat, poezii despre flori, poezii despre câini sau poezii despre Pământ
Dacă toate-acestea
Dacă n-ai auzit
cum crește iarba,
și nici nu ai văzut,
trăiești pe pământ degeaba.
Ești umbră fără azimut.
Dacă nu ai văzut
cum muguri se deschid,
și nici cum crește frunza,
în viața ta e numai vid,
pe ochii tăi se-așterne pânza.
Dacă n-ai văzut
cum floarea
în lumină se răsfață,
nu vei cunoaște valoarea,
acelora care te-învață.
Dacă n-ai simțit
cum vântul
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (28 august 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cunoaștere, poezii despre valoare, poezii despre răsfăț sau poezii despre muguri
Aș vrea să divorțez
Aș vrea să divorțez de tine viață
Să mă duc pe un munte
Și casă să-mi fie codru
Iarba să mă învelească
Păsări și fiare, prieteni
Ce nu se roagă să moară capra
Râul să-mi fie gramofon cu vinil de vânt
Pensie alimentară am să-ți plătesc
Până la urmă notarului negru
Ce nu uită vreun nume
Ce s-a însurat cu tine
Acum lasă-mă să divorțez
Pretendenți ai cu duiumul
Cu averi, palate îndrăgostiți de tine,
Și iubita de la tine am să o răpesc
Sub cerul fără facturi
În iarbă să mă învelesc
Și să mă îmbăt cu rouă...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre râuri, poezii despre păduri, poezii despre prietenie sau poezii despre plată
Tăceri
Tăceri de crememene și nori, tăceri de curcubeie
sunt munții frumuseți care desfac zăpezile,
negăsirile purpurii, și-n chiot de iarbă
mângâie mătasea spumegândă a izvoarelor.
Măsor distanța oarbă. Parcă întinderea piscului
tresare într-un gând de lacrimă o
lumină sunt, ca un scai de umbră; poteca
se adună sub picioarele mele din hău
mișcător de prăpăstii, jivina îmi aține răsuflarea
după fiecare viu de stâncă și se încordează, -
iar pădurile, desprinse ca din începuturi,
ard în abisul încântător din mine...
Doar mâna mea mai rămâne în aer, se sprijină apoi
de cerul de sticlă.
Tăceri de cremene și nori, tăceri de curcubeie
sunt munții frumuseți care deschid
tâmpla mea în ceasul de veghe, și-mi opresc
o nouă prăvălire.
poezie de Dumitru Pietraru din Eu însumi
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încordare, poezii despre început, poezii despre stânci, poezii despre picioare sau poezii despre nori
Pumnul
Și-am dat la o parte norul acela cu dosul palmei.
Și-am dat la o parte aerul acela cu buricul degetului.
Și-am dat la o parte mâna de iarbă cu o mângâiere.
Și-am dat la o parte pământul
cu pumnul strâns!
Și ce să vezi?
Ce să vezi?
Eram la o parte dat de o parte din mine
de nor de aer
de iarbă și pământ
cu dosul palmei degetul se mângâia strâns
într-un alt pumn ce venea de departe...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre degete, poezii despre aer sau poezii despre mâini
* * *
Tu frunză, eu pom.
Atât de simplu.
poezie de Mili Dumitru (2018)
Adăugat de Mili Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze sau poezii despre copaci