Serioase/triste despre citate de mihail sadoveanu, pagina 13
(...) nu vreau să dovedesc că trăim într-un veac de aur. Rănile de care suferim dor prea mult și nu le putem ascunde cu mătasa cuvintelor. Vreau să spun că nimeni nu ridică glasul pentru puținul bine ce se face și există în țara noastră.
"Se știe" că norodul sărmanei Românii trăiește în bordeie [...]Alcoolismul la noi ar fi un flagel înspăimântător.
A! Dar sărăcia, dar lenea, dar nepăsarea!
Mihail Sadoveanu în Răni sub mătasa cuvintelor - "Cercurile culturale" (1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna Mia Vasilian, soția cunoscutului avocat din târgul nostru, observase privirea cucoanei Emilia și zâmbi. I se părea foarte ciudat, cum o mamă așa de înaltă și de groasă poate să aibă o fată așa de uscată și subțire - ca o ață... Las'că amândouă sunt urâte și fără gust îmbrăcate. Și au niște pălării... Cum pot niște femei de condiție să poarte asemenea pălării?
Mihail Sadoveanu în Dumbrava minunată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuconu Cilip o poruncit așa... că nu care cumva să se ducă podul, că ne rămâne moșia tăietă în două. Aha! vă rămâne moșia tăietă în două! Și tu, măi Iordache, nu mai poți de scârbă! Oamenii prinseră a râde. Iordache începu să se scarpine în cap, ca să facă ceva, și zâmbea și el, cu obrazu-i mare și puhav înflorit de băutură.
Mihail Sadoveanu în Venea o moară pe Siret, Capitolul I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricât si oriunde se va vorbi despre reportaj, va trebui să se spună ca Brunea-Fox a pus piatra de temelie a reportajului românesc. O istorie a presei române a gazetarilor care apar in fiecare dimineată si sunt cititi, când e cazul, pe nerăsuflate, dimineata va trebui să-i închine un capitol întreg, asa cum istoriile literaturii închină capitole întregi lui Mihail Sadoveanu sau Liviu Rebreanu.
citat celebru din Geo Bogza (1973)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu a citit lui Creangă din poeziile sale. Creangă îl asculta în tăcere. Dar în prietenia aceasta mai fericit a fost Eminescu. El a auzit pentru întâia oară Amintirile și poveștilor lui Creangă. A fost încântat de limba mlădioasă, simplă a marelui scriitor al Humuleștiului.
Prietenia lor le-a adus multe ceasuri de uitare și mângâiere.
Mihail Sadoveanu în Doi mari prieteni: Eminescu și Creangă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu voi muri întreg, dacă mă simt solidar cu cei care au lăsat să picure în cărți sânge din sângele lor, lumină din lumina lor, trecându-ne nouă un zâmbet de nădejde și încredințarea că răspundem peste veacuri și milenii unei chemări a unui frate și lăsăm noi înșine un vis de nădejde altor frați care vor veni după noi într-un veac viitor.
citat celebru din Mihail Sadoveanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Locul unde sălășluia prorocul lor cel bătrân nu trebuia să fie cunoscut și cercetat decât de unii din învățăceii lui; și acei învățăcei, când coborau între oamenii din lume, aveau limba legată pentru orice nume și orice lămuriri; asupra muntelui tainic putea privi numai Dumnezeu cu ochii lui de stele și numai el putea glăsui cu tunetul său.
Mihail Sadoveanu în Creanga de aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea îndeplinește nu numai minunea de a ne pune în contact cu semenii noștri în timp și spațiu; cartea îndeplinește fapte de mirare de a ne face să trăim în afară de minciuni, nedreptate și prejudecăți. În aceste urme sacre în care poeții și cugetătorii și-au închis inimile, găsim acea putere fără moarte care mișcă umanitatea înainte de progresul ei necontenit.
citat celebru din Mihail Sadoveanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se vedeau în depărtare valuri de codru. Unele erau încă luminate; altele se pitiseră în umbra opcinelor. Cât cuprindeai ochiul împrejur, peste toate acele păduri și culmi, era pustie, căci locul muntelui sfânt era oprit până la trei zile de umblet. Păstorii din toate zările aveau semne, bouri bătuți în copaci străvechi, și nu treceau cu turmele lor de acel hotar.
Mihail Sadoveanu în Creanga de aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-am îndrăznit multă vreme să spun nimănui nimic nici despre epoca de întuneric, nici despre cheia de aur pe care o găsisem într-o zi cu soare. Cum am ajuns acasă, m-am gheboșat asupra cărțuliei mele ș-am izbutit să scot din ceață Ursul păcălit de vulpe și Acul și barosul, povestirile pentru copii ale lui Creangă, de la sfârșitul vechiului și uitatului său abecedar.
Mihail Sadoveanu în Cheia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!