Poezii despre apa trece pietrele raman, pagina 13
Pe zare
pe zare trece o fântână
ce face semne la cocori,
plecarea lor coboară-n flori,
plecarea noastră în țărână.
pe zare trece râul dulce
se joacă norii în inele
și stoluri dragi de rândunele
se duc acasă să se culce.
pe zare bate vântu-n zbor,
se scutură cafeaua-n cești,
iar noi privim de la ferești.
cum trece ultimul cocor.
pe zare trece gândul meu
și dorurile-nvolburate,
se duc aiurea ca să cate
ce n-am găsit în lume eu.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (26 septembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre râuri
- poezii despre rândunele
- poezii despre nori
- poezii despre jocuri
- poezii despre gânduri
- poezii despre flori
- poezii despre acasă
Râul uscat
Eu, râul - acum sunt propria-mi albie
poți să mă treci cu talpa uscată
dar numele nu mi-l uita
Sunt râul care așteaptă ploaia
ea va veni dinspre munte
Sunt râu bătrân
așează-te pe pietrele mele
și dacă crezi în mine
cântă-mi torentul învolburat și adâncile ape
Din păduri sălbăticiunile vor veni să asculte
vorbește-le despre mine
cu buzele tale crăpate de sete
Cântă-mă
tu care ai băut din apa mea
și ți-ai spălat ochii
spre a vedea.
poezie celebră de Tadeusz Sliwiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre apă, poezii despre păduri, poezii despre ploaie, poezii despre ochi, poezii despre munți sau poezii despre bătrânețe
Sunt val pe apă
Sunt val pe apă când iubirea,
Se duce-ncet uitând privirea,
Sunt doar un val ce se agită,
Când vrea iubirea dăruită.
Sunt val pe apă, ca de foc,
Izbesc puternic malu-n loc,
Mă tânguiesc și mă topesc,
Simt că-s uscat, de nu iubesc.
Sunt val pe apă, nisipos,
Mă simt de vlagă iarăși stors,
Sunt val ce roca o străpunge,
Și la iubire nu ajunge.
Sunt val pe apă și-s aprins,
De o văpaie stau cuprins,
Mă tot cufund și iarăși ies,
Astăzi de mare mă feresc...
poezie de Cătălina Melinte
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- citate de Cătălina Melinte despre iubire
- poezii despre roci
- poezii despre prezent
- poezii despre nisip
- poezii despre foc
- poezii despre cadouri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cântec de inimă... cântă
Sub umbrelă pe sub ploi
crește iarba-n amândoi și
pădurile puhoi
iubirică
iubiroi
Floarea florilor de tei
verdele din ochii mei
ba te vreau
ba tu mă vrei
trece viața pe alei
Mă îngâni și te îngân
ne cântăm din ochi în sân
și iar pleci și eu rămân
sub umbrelă pe sub ploi
iubirică
iubiroi
poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre muzică, poezii despre viață, poezii despre verde, poezii despre tei, poezii despre inimă sau poezii despre creștere
Incompatibilitate
Apa din vis se-ntinde... ca o apă
Cercul din vis e cerc dar marginile-mi scapă
Pomul din vis e pomul fără fruct
Cerul îl cheamă;
Pământu-ntâi l-a supt
Zborul din vis e zbor în cerc de vis
Apa se-ntinde către interzis
Și lumea mea... întinsă cât o apă
În margini de-nțeles nu vrea să-ncapă...
poezie de Mihaela Albu (2009)
Adăugat de Mihaela Albu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre interdicții, poezii despre fructe sau poezii despre copaci
Am băut un pahar
cu apă și acesta era
plin de schije! spune soldatul.
în priceperea mea
am băut un pahar
cu apă sfințită... și apa era
plină de rugăciuni! spune soldatul.
în priveliștea mea
apa vorbea, iar paharul
paharul tăcea.
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre religie sau poezii despre armată
A trece
Tunetul s-a ascuns după mâini spurcate.
Tunetul s-a spânzurat de poarta mare
Focul nebunilor nu mai e bântuit de stafii e un biet foc
Furtuna s-a strecurat în mormântul orașelor
S-a-nconjurat cu fum, s-a-nconjurat cu cenușe
Vântul paralizat strivește chipurile
Lumina a-nghețat casele cele mai frumoase
Lumina a crăpat lemnul pietrele marea
E-o zdreanță rufăria iubirii aurite
Ploaia a răsturnat lumina și florile
Peștii și păsările zac de-a valma-n noroi
Ploaia a străbătut toate căile sângelui
Și a spălat însemnul care-i mână pe oameni.
poezie clasică de Paul Eluard (mai 1940), traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de angel.demon
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre vânt, poezii despre sânge, poezii despre superlative, poezii despre păsări, poezii despre pești sau poezii despre oraș
Melancolie în galben
sun cerul mântuirii toamna vine în forță
cu emoții de ploaie cu ceață pe creste
flacăra speranței se aprinde în torță
căci în orice vreme simt minuni celeste.
timpul alimentează iubiri de poveste
se scurge în trup ca izvorul de munte
peste stânci dure trece în grabă și peste
pietrele însetate cu doruri mărunte.
nostalgia toamnei în sânge se brodează
descriu trăirile prin sute de slove
lumini revelatoare mă reinventează
și cred că sorb elixir din mangrove.
prietenii pe facebook greșeli îmi comentează
timpul se convertește la cer cu supernove.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre timp, poezii despre supernove, poezii despre stânci, poezii despre prietenie sau poezii despre mântuire
Strălucește toamna bobilor de brumă
Ceru-i limpede și marea tot aceiași ca în povești
Pescarușii aud chemarea inimii ce lacrimează
Poartă salbe licuricii, când prin iarbă se aude trupul tău
Cum trece apa, colorându-se în secunde
Și cum stăm privind apusul,
Răsăritul tot răsare luna - pare o întâmplare
Stelele sunt chipul tău
Tot mă doare o nemișcare între apă și sărut
Chipul tău atât de alb al luminii de început
Se trezesc în flori de cireși
Vântul în mlădițe.
Sumă în zăpadă
Strălucește toamna bobilor de brumă.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre zăpadă, poezii despre sărut, poezii despre stele sau poezii despre secunde
Pietre în care să trăiești
Ridicară pietrele!
Făcură templele!
Și templele se dărâmară...
.....................................................
De arta pietrelor
să trăiești apropiat cu sufletul,
punând genunchiul... și umărul...
urma -infimă a lacrimilor,
umărul lacrimii
în urma insistentă
a genunchilor, plecați
în fața Dumnezeului tuturor!
(...)
Și zise:
Iată pietrele în care să trăiești cu urma...
în care urma ta să trăiască
înscrisă în Inima Domnului Viu...
...
Și le-au vărsat sângele
[...] Citește tot
poezie de Dana F. Zaharia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre suflet, poezii despre istorie, poezii despre artă sau poezii despre Pământ