Poezii despre absent, pagina 13
Timpul derutei
Îmi amintesc -cum ieri e azi-
Ce-nseamnă gustul aventurii;
Cum te simțeam pe fir că arzi...
Dădeai frâu liber vrerii, gurii.
Nu aveai frică de bărbat
-Ce-l auzeam într-un fundal-
Aveai doar dor, să-mi fi în pat;
Să mori de gustul de carnal.
Ce zbucium, ca pentr-un final,
Epuizam cu dușmănie...
Ne desfătam neteatral
În mii de acte, o nebunie.
Ne promiteam fidelitate;
Să nu ne-atingem partenerii
-Trădații cu serenitate-...
Eram excesul procreerii.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balanța
Perfidul nume, fără acoperire
-Corespondent, absent în realitate-
Doar simplă noțiune despre cantitate,
Crezută de novici!... E-o ispitire!
E judecata oarbă-ntr-o minciună
Înșelătoare-n dublul de-nțeles;
E neputința, la dreptate, fără acces,
Ce moare iluzoriu-n vis... fără arvună.
Ustensil zilnic, mască la sustras,
Ce-nclină-n avantaj de numerar;
Cu unic sens la cel ce-are cântar
Cu greutăți apăsătoare, într-un tas.
Înclinație paranormală-n caracter,
Cu iz de explicație astrală;
Un simplu horor scop ce-ți spune boală,
Ori ghinion, averi... ce-ar fi din cer.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crescut în aburi de alcool...
Crescut în aburi de alcool,
Și fără mama-i lângă,
Murdar și cu stomacul gol,
Copilul dă să plângă.
Se ghemuiește lâng-un ins,
Ce pare a-i fi tată,
În gheara dependenței prins,
Așa, omul, arată.
Alăturea, o sticlă goală,
"Triumfă" pe ciment,
Copilul zice: "Tati, scoală!"
Dar tati e absent.
Captiv în lumea lui bețivă,
Și fără pic de minte,
Duce o viață distructivă,
Uitând că e părinte.
[...] Citește tot
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Resemnare
Și simt cum că greșesc ca niciodată
Mai amăgit de mine nici c-aș vrea,
Să cred că ea n-o să se facă vinovată
De dragostea pe care și-o dorea.
Pe ale noastre gene greu apasă
Acel curaj de-a mai privi direct,
Totuși mă vrei pe mine și nu-ți pasă
Că sunt sau nu iubitul tău secret.
De undeva auzi că ai chemare
Acum e rândul tău să faci la fel
Să nu-ți amâni iubirea râvnitoare
Ci fii o dată sau deloc cu el.
Eu sunt absent de mine să te caut;
De unde să încep întâi a te găsi...
Am fost la ghicitore să te laud
Și am găsit-o-n mine zi de zi.
[...] Citește tot
poezie de Elvis Constantin Marangoci
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caraghios...?!
Îl văd ades pe Caragiale
Știu de mult că e absent
Chiar de nu-s din zahanale...
"Neicusorul" e prezent.
Unde trec, e un Gagamiță
Polițai numărând steaguri
Bilețel îi tot "coniță"
"Parliament", tot "animaluri"...
Pupatul nu-i doar la "gay"
ndependenți se pupă-n... tur.
"Conservanți", cu penelei...
Jidanul Vadim, e ungur?!
Cum în țară n-avem rege
Renumitul e "piticul"...
El nebunul, face lege,
Concurând, să dăm "falitul".
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Plecare
pe drum o casă
în care vin să petreacă suflete moarte
lumina s-a stins în odaie
gânduri prădate se scurg pe pereți
nu'i nimeni acasă
doar un păianjen se plimbă pe masă
bat tobe în cer
ploaia stârnește sclipiri
umbre se scufundă în oarbe oglinzi
stele obosite se odihnesc în poiană
e târziu și e iarnă
ziduri reci, făpturi uscate și seci
se cațără pe gânduri uitate
o luntre coboară alene pe ape
barcagiul absent, timp incoerent
suspină și noaptea sub pleoape
arcul frunții se îndoaie
degete amorțite de așteptare
năluci cu ochii tulburi se joacă
un câine latră la lună, e noapte
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantomă sunt când dorul îmi bântuie destinul
Puțin mai multă viață, aș vrea dacă se poate,
Și-un pic de infinit, să torn peste prezent.
Aș vrea să cumpăr stele, și să le pun pe toate,
În sufletul prea rece, de unde-mi ești absent.
Infernul de se poate, aș vrea să-l ocolesc,
Și să-mi atârn la gât doar flori de iasomie.
Căci gândul mi-e dușman, și nu știu să iubesc,
Și-mi scutur fericirea, în flori de păpădie.
Venin aș bea din cupa din care tu sorbeai,
Un vin atât de rosu că ai fi zis că-i sânge.
Aș mai pași prin cioburi s-aud cum îmi spuneai,
Că în iubire ție, nici veșnicia nu-ți ajunge.
Fantomă sunt când dorul, îmi bântuie destinul
Ce ți l-am pus pe tavă, și-alături am pus flori.
Să parfumeze moartea ce mi-a furat putinul
Ce îl strângeam la piept, cu lacrimi și fiori.
[...] Citește tot
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Refugiul
REFUGIU
Refugiul meu nu e aici, printre litere... Aici eu trăiesc,
Refugiul imi este, sămânța mea de copil, în tine!
Ce-aș fi?.. Că nu aș mai ști, de atâta dor, de foșnesc
Brazi... Prinși în sol omenesc, cu aripi de leagăn se-mbină-
Eu, muma ta, când vin din mine, când vin din mine.
Nici o umbră de ceață nu e pe lume alături de noi,
În spate, simt sufletul stă statuat, refugiul lui e absent,
O noapte și aceea e clară pentru el, e gata de război-
Eu nu am refugiu, puiul meu, mai cald, decât cel împăcat -
Eu, muma ta, când vin din noi, când vin din noi.
Și atât cât voi fi, veștile sunt între noi, ca un greu hotar,
Cu aceste sulițe, toți anii, care mai rămân, se rămolesc,
Eu, însă, la candela aprinsă aș țese zi și noapte la ițar,
Numai tu să vii la mine, gânduri peste tine să-ți tămăduiesc...
Eu, muma ta, cât te iubesc, cât te iubesc...
[...] Citește tot
poezie de Lilia Manole din volumul "Cuvinte nestinse" (2014)
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
Am să-ți spun de ce zâmbesc,
Că vreau s-auzi tot ce gândesc,
N-am să mint, îți spun de bine...
Da, drag prieten, e despre tine.
Știu că acum citești atent,
Chiar dacă sunt absent,
Căci mă-nțelegi, nu ești oricine,
Iar tot ce-i scris e scris de mine.
Întâi de toate, îți mulțumesc,
Am mâncat, deci nu glumesc,
Îți mulțumesc că știi s-ajuți,
Mulțumesc că mă asculți.
E greu, când spun ce simt cuiva,
Devin nesigur, și nu aș vrea,
Dar vreau să știi de ce zâmbesc,
Vreau să știi tot ce gândesc.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub fraze, sub frunze
"Frate, frazele-ajung, uite, frunzele-ajung
răsuflu sub ele ca vânatul în crâng!"
cuvintele noastre - alese grăbit
cu intenții-pretenții de infinit.
nu vrem unde suntem ci unde ne vrem
în viața pornită spre vale ca ghem.
vocali noi ne spargem, prin cioburi trăim,
uităm să-nțelegem deși auzim;
doar trestii amare cu limbă de ceas
doar dune alungate-n pustiul din glas.
orașul e-ntreg - doar claxoane și-oțel
dar nimeni nu știe să-asculte în el.
urcăm printre vorbe și vorbe suntem;
din cuștile-sunet ne facem totem.
sub frunze de zgomot, mereu tot mai goi;
tentacule naștem din gurile sloi,
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!