Toate rezultatele despre absent, pagina 13
Definiții idilice
eu iubirea o văd desculț-muzicală
orice și oricât în lume s-ar spune.
e destituită șoaptelor stinse de amor,
e sub presarea speranței ce apune.
e gând împerecheat-n îngerească dăruire;
o mână tremurândă ieșită sufletului chenar,
cu frumusețea ei de fulger neastâmpăr;
ce rost mai e în față acum să-ți mai apar!...
tu du-te nicăieri acu! iluziilor-n așteptare...
printre himere cu gândurile-ți siluete
prin toamna golită de ochiul absent,
ea cu moravurile frunzelor lovind ghete.
o, dar eu neprotejat de liricile dumbrăvi,
de îndemnul tristeților lungi și fecunde,
cad în culori și armonii, ispitelor de toamnă...
după alfabetul frunzelor rezonând în unde.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când
Ți-am mai spus!
Când priveai pe fereastră
Cu spatele-n inima mea
Și-ți "acordai" în privire
Începuturi,
Absent...
Ți-am mai spus!
Când colorai iubire pe foaie
Cu pasta de la pixul nou
Și-ți jucai în zâmbet
Începuturi,
Departe...
Ți-am mai spus!
Când cântai o strofă caldă
Cu un ritm singular,
Și-ți zideai din versuri
Începuturi,
Solitar...
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Chișcari (4 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
DIN STÎNGA
*
Să-ncepem cu mila, pentru decapitat
și absent, e gri, neînceputul, cu toate
mostrele lui: Fă ceva!
Această inimă mică, plantată în capul
tău, nu pornește.
*
Ales după gust, dragostea mea e a
celuia care spune: "Nu poți tu greși,
cât pot eu ierta." Să continuăm
ambuscada, nu fi lent.
Fără vreun capăt direcția podului,
niciun păcat. Unicul semn, piatra din
dreapta, care pălește. Strânge-i pe toți
și anunță-i despre ultima rundă.
*
Lipsește o pasăre din acest zbor, zici.
[...] Citește tot
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un atacant
Țucudene, Țucudene,
Nu te mai umfla în pene!
N-ai de Dinamo față,
De ce-ți faci tu speranță?
În 2012... apogeul l-ai atins,
Dar treptat, treptat te-ai stins.
Și ți-ai luat nasul la purtare
De când ai "jucat" peste hotare.
Acum pe oameni îi cerți
Deloc critici nu accepți...
La mureșeni cât ai stat,
Nu prea te-ai remarcat.
Pe gazon repetent,
La interviuri... absent.
Dar acum pe bune:
Nu aveai ce spune.
Umbră terenului făceai
Și goluri nu marcai.
"Acasă" vrei să te-ntorci,
[...] Citește tot
poezie de Alina-Georgiana Drosu (1 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căluț
Trece pe ulița, în praf scăldată,
Mereu cu capu-n jos, absent,
Împovărat de greu... Nu știu de-i fată
Și nici de sănătatea-i... Nu e, evident?!
Frizează timp, putere,
În plină iarnă-i gol
Și-așteaptă de se cere,
Fără să ceară... un pol.
Stă veșnic în picioare
Și-aleargă fără scrâșnet.
Rabdă tot cu sudoare,
E ager, tot un zvâcnet.
Oare cine-l așteaptă
Târziu, în nopți de trudă
Și-n zori cine-l deșteaptă...
Cine de drag îi indrugă?...
Nici azi nu e-un răspuns;
E prea târziu, oricum...
Căluțu-a fost răpus
De-un stop, în piept... pe drum!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mașina se opri în cartierul în care locuia profesorul Ullmann, în parcarea de lângă bloc. Dan coborî, îngândurat, străduindu-se să-și dea seama cum era mai bine să-i spună Ameliei noutățile aflate în cursul întrevederii pe care o avusese cu decanul. Nici nu-și văzu vecinii, care-l salutaseră. Totuși, auzindu-le glasul, le răspunse absent, mecanic. Nu dorea să pară înfumurat, pentru că nu era. Dar în acel moment era prea absorbit de gândurile sale; spera ca vecinii să-l înțeleagă și să nu-l catalogheze drept grandoman. Tot îngândurat, de abia reuși să deschidă ușa apartamentului, după câteva clipe, în care nici nu găsea cheia...
Cornelia Georgescu în Destine împletite
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
uneori
moartea are miros de tămâie
și gust de lemn ars
în ulcica banală
pe care mama mea cea mai mare
singura doamnă desprinsă de lut
o purta nonșalant
pe brațul născut să fie
nobila rădăcină
în care credea
avea mâna subțire
atât de subțire
ca limba unei lebede
ce nu-și găsește destinul
zi după zi
distinsa doamnă
mergea la cimitir
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mesteacănul de lângă râu
Mesteacănul de lângă râu
Îmi ține sentimente-n frâu,
La el vin seara să cer sfat
De mă iubești sau m-ai uitat.
Din frunze fremăta frecvent,
Când tu veneai păream absent,
Zvâcnea zălud inima în piept,
Speranțe dându-mi să te-aștept.
Veneau cascadă vești spre noi,
Povești iscate de-amândoi,
Împreunați sau separați
Dar nicidecum uitării dați.
Încolăciți eram, cumva,
Ca pe mesteacăn iedera,
Un cuplu demn cum altul nu-i:
Bărbatul cu perechea lui.
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământ
Ce știi tu?...
Eu știu...
Că ai pe frunte
Sărutul meu de seară
Și-n păr
O urmă veche
A degetelor reci
Ce vor îmbrățișare...
Ce știi tu?
Eu știu...
Că sufletul ți-e cald
Când se deschide-n tremur
Că zâmbetu-i timid
Și vorbele se-adună,
Greu,
Să spulbere tăcerea
Ce curge a absență...
Ce știi tu?...
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Chișcari (9 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
* * *
întâi am murit
la porțile dorului în lacrima norilor
tu taci
asculți tăcerea mea și plângi
la timpul absent în trecutul prezent
în palme purtam primăveri
tu căutai ziua de ieri
sărutul se uscase pe buze și gândul fugise bizar
eram durerea mea
tu tăceai, când nu veneai
urcam la cer
tu nu erai
zburam printre cruci
cruci albe de nuci
eram o aripă ruptă
plutind ireal spre tărâm boreal
mă scriam pe alei, tu citeai despre ei
eu voi muri femeie într-o zi
între sânii timpului, la porțile dorului
acolo mă vei aștepta cu flori albe de crini
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!