Serioase/triste despre Doina, pagina 13
Numai doina ne-a rămas
Ștefane Măria Ta
ridică-te nu mai sta
Că ne-au cotropit mârlanii
și ne sug viața și banii
Noi muncim ei se distrează
Fie noapte sau amiază
Nu le pasă nu le pasă
și-au făcut din stele casă
Viața lor de aur pare
a noastră zace în fiare
Ia-Ți sabia lui Boldur
și fă ordine în jur
Ne conduc azi gură-cască
și ne pradă vai în gașcă
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Doine de pus la rană (16 februarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii. Referitor la Doina, Vărsătorul. [utilizator înregistrat] a spus:Ca și bărbat eu te compătimesc Doina e mai în vârstă ca soția, Cu modestie îți mărturisesc, Eu am rămas [...] | Citește tot comentariul
Arată-mi dacă...
dacă pot cu ultima din ușurințe
să te învelesc în plapumă de vise
arată-mi măcar una din legile nescrise
ce-mi interzic aduceri de aminte
dacă mai pot cu razele de soare
să te dezbrac de clarul lin de lună
arată-mi omul care va să spună
că sunt călcat de soarte în picioare
dacă mai pot să fredonez cu duioșie
o doină ciobanescă de la munte
arată-mi curcubeul ce-l dorești ca punte
de-a lungul valului de suplă veșnicie...
poezie de Iurie Osoianu (9 august 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Templul poeziei
cu sfioșenie în suflet și cu privirea un izvor
în templul poeziei intri curat și cu piciorul gol
la ușă te dezbraci de toate pe care vântul le-a luat
dintr-o cutie a Pandorei și răutăți a semănat.
nu poți a te-nălța pe tine, nici altora de ajutor
având doar acul de albină.... sau e vaccinul tuturor?
posibil, dar rămân fidelă ideii de frumos altar.
m-așteaptă florile-n grădină, iubirea îmi rămâne far!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liliac din zi de mai
Ai strâns în petale atâta culoare
Tot violetul din apusuri de soare,
Și parfum delicat, dulce amețitor,
Purtând în el magia nopților de dor.
Catifelate flori cu aromă divină
Farmecul lor îmi face ziua senină,
Îmi pare că sunt într-o grădină de rai
Când te privesc drag liliac din zi de mai.
De ce te iubesc atât... floare aleasă
Plină de rouă îmi pari cea mai frumoasă,
Crengile par candelabre în catedrale,
Ofrandă... pentru preotese vestale...
poezie de Sofia Doina Gavrilă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluieraș de soc...
Fluieraș de soc,
Cântă-mi iar cu foc,
Ca să am noroc,
Să stea Luna în loc,
Cu a ei mirare,
Când doinești sub soare,
Dis de dimineață,
Cu roua pe față,
Sub stejari bătrăni
Lacrimi și suspini,
Printre flori de câmp,
Amintiri în timp...
Adunate în doine,
Codrii să răsune
Inima să-mi salte
De dor fără frâne.
Doină cântec de jale și dor,
Flacăra românilor
Pe plaiuri străbune,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (30 august 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Datinile noastre
Din doina care-a plâns în vremi la stâni,
Ori cântecul purtat prin graiul viu,
Din zori de zi și pânʼ la ceas târziu,
La hore strânși, la nunți sau la fântâni.
Din datini și-obiceiuri de români,
Mereu am învățat din tată-n fiu,
Așa le-am cunoscut de când mă știu,
Așa se petrecură din bătrâni.
Străbunii mei au scris o scumpă carte,
Cu datini moștenite din părinți,
Ca un izvor ce vine de departe,
Din lacrimi împletite-n suferinți,
S-avem de fericire astăzi parte
Și să-mplinim străvechile dorinți.
sonet de Petre Gigea-Gorun din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Închipuiește-ți un suflet care ar suna ca toba mare! Sunt și harfe minunate ca sufletul tău, Alina...! Al meu are două instrumente, firește două. Am statornicit că trăiesc dublu: un fluier duios, care cântă în mijlocul naturii, cântă o doină simplă, molcomă, armonitoare... și când sunt între oameni, o orchestră complicată, dureroasă, tumultoasă. Să porți mereu, sau aproape mereu o orchestră în tine, e obositor...
Hortensia Papadat-Bengescu în Femeia în fața oglinzei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doina
Se aude, se aude, se aude
Din adânc, din veci, din mereu
Murmurul, sângele, gândul
Poporului meu.
Și dau mărturii poemele
Oprite pe margini de hău
Că dac-am lovit vreodată
A fost doar în numele tău.
În numele tău cuvântăm
La judecata popoarelor
Și n-am asfințit niciodată
De-o fi după voia izvoarelor.
Peste semețele piscuri,
Peste câmpiile mute,
Gândul poporului meu,
Se aude, se aude, se aude.
poezie de Ana Blandiana
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Povestiri fantastice" de Ana Blandiana este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Cumnatul
Văd cumnatul în grădină
Într-o liniște deplină
Stă ușor cam aplecat
Nu știu ce l-a apucat
Nu vorbește, nu clipește
Dar se pare că pândește
Inamic neanunțat.....
Sub ardeiul din răsad
Mușuroaie se înalță
Când la gardul vechi de plasă
Când la roșii în șirag
Ce ajung până la prag
În tunele subterane
Cârtița duce vagoane
Marfă bună de gătit
Pe cumnat l-a păgubit
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorule
Frunzuliță flori mărunte,
Munții mei, tâmple cărunte,
Dați frâu liber dorului,
Dorului, odorului!
Plimbă-te, dorule, plimbă,
Doinind nestemata limbă,
Flacăra mormântului
Pe viul pământului!
Du-te, dorule, tot du-te
Până-n zările pierdute,
Leagăn viselor pustii,
Copilandrelor prostii!
Lasă-te, dorule, lasă
Peste mireasa aleasă,
Din munți pân' la malul mării,
Doinind doina dragă țării
Pe aripile visării!...
poezie de Tatian Miuță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!