+mai +vechi +mai +noi

Sonetul 127

În vremuri vechi, negrul n-a fost slăvit,
Sau dac-a fost, nu a însemnat splendoare,
Însă acum, negrul a moştenit
Numele ei în cruntă dezonoare;
Căci de când mâna Firea a imitat
Şi ce-i urât cu fard împodobeşte
Ce e frumos s-a cam denaturat,
A decăzut şi în dispreţ trăieşte.
Iubita are ochi întunecaţi
De parc-ar fi o tristă bocitoare,
Născuţi urâţi, ei sunt frumos pictaţi
Sfidând obraznic forţa creatoare.

Dar când bocesc sunt sinceri şi zeloşi,
Încât oricine spune că-s frumoşi.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Curtea cu juri

Sunt expulzatul vechilor pagode,
Fiindcă-am râs uşor la liturghie;
Cei vechi îmi spun: "Ce ţi-a venit şi ţie,
Să nu respecţi lecturile din ode?"

În bancă-ascult: lectura, dintr-un cod e,
Şi magistratu-n robă cum mai ştie
S-arunce-ochiade doamnei, ce, nurlie,
Şi-arată sânii-mpodobiţi: geode.

Şi ce de lume strânsă-aici, în sală,
Bărbaţi ce totul ştiu, n-au tigva goală.
Iar genul feminin, o, nu lipseşte.

Ca un poet batjocorit, damnat,
Acum mă voi lăsa decapitat,
Cum publica opinie doreşte.

poezie clasică de Charles Cros din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin a ramurilor mreajă

Prin a ramurilor mreajă
Sună cântec ca de vrajă
Şi mângâie în urechi,
De sub teiul nalt şi vechi..

Printre ramuri, printre frunză,
Cearcă luna să pătrunză,
Ce frumoasă şi senină,
Vars-o dungă de lumină.

Numai buciumele sună,
Pe când discul blândei lune
Trece rariştea de fag,
Sună buciumul cu drag.

Şi-i răspunde codrul verde,
Iară sufletu-mi se pierde,
Fermecat şi dureros,
După chipul tău frumos.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 64

Când am văzut cum pietre funerare
Din vremuri vechi, distruse sunt de vreme;
Cum la pământ zac turnuri lucitoare,
Iar bronzul veşnic de teroare geme;
Când am văzut oceanul cum râvneşte
Ca ţărmul cel uscat să-l cucerească
Cum apa peste el se năpusteşte
Şi-l roade rău, dar el o să renască;
Când am văzut schimbările depline
Şi că ce-i sus precis se prăbuşeşte,
Ruina m-a învăţat să cuget bine
La Timpul ce iubitul îmi răpeşte.

Acest gând, mie, ca o moarte-mi pare
Şi plâng de teamă, căci voi pierde tare.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unirea cea Mare

1 decembrie 1918

Venise ceas de împlinire
Şi clipa marilor dorinţi
Cu-aceleaşi doruri de Unire
Din moşi strămoşi şi din părinţi.

Din aspiraţia de veacuri
Şi-n graiul spus de mii de ani,
Urmaşi crescuţi în vechi cerdacuri
Venind din daci şi din romani.

Aceiaşi doină-au spus-o-n cânt
Şi-n vechi Carpaţi şi-n Apuseni,
Ei, ce-au iubit un scump pământ
Valahi şi Moţi ori Moldoveni,

Pe tot întinsul pân-la mare
Au dat toţi glas neatârnării
Când, în firească încununare

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul toamnei

Sonetul toamnei frunzele-n rugină
Îl cântă melancolic ca poeţii
Şi îndelung se-aude aria tristeţii
Din simfonia toamnei cea divină!

Se plimbă vântul singur prin grădină
Şi e mai rece roua dimineţii,
Sunt mai îngrijoraţi de-acum drumeţii,
Cu gândul lor la vremea ce-o să vină.

Spre calde, dar îndepărtate ţări,
Se-ndreaptă cârduri, păsări călătoare,
S-au pregătit de drum spre alte zări.

Noi trist privim cum ele au să zboare,
Mereu pe-acele vechi şi lungi cărări,
Ce sunt pierdute-n zbucium şi visare.

sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 59

Nimic nu-i nou, ci totul se păstrează
Din vremuri vechi, şi singuri ne înşelăm,
Iar truda de-a crea, crunt eşuează,
Căci tot ce facem e să imităm.
În cronici mi-ar plăcea s-arunc privirea
Vreo cinci sute de ani, măcar atât
Pe undeva poate ţi-e scrisă firea,
Căci prima dată mintea a coborât,
Să văd ce-ar zice lumile apuse
De chipul tău atât de minunat,
Suntem mai buni, sunt ele mai sus-puse
Sau e un ciclu ce s-a repetat?

Dar sunt convins că-n vremi îndepărtate
Chipuri mai hâde fost-au lăudate.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 108

Ce-aş mai putea cu mintea să creez
Când al meu spirit ţi l-am arătat?
Nimic nu-i nou, ce să mai consemnez,
Să vezi că te-am iubit şi respectat?
Asta e tot, şi doar ca rugăciuni
Aceleaşi lucruri zi de zi rostesc
Simţind că-s noi, ca-n anii aceia buni
Când numele ştiut-am să-ţi cinstesc.
Dar veşnica iubire-n straie noi
Nu ţine cont că eşti bătrân sau mori
Nu-i pasă nici de riduri şi ochi goi,
Ci-adună lucruri vechi ca pe comori;

Şi-amorul nostru-l strânge cu efort,
Chiar dacă astăzi pare a fi mort.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există un avantaj pe care romancierul îl are asupra ziaristului, oricât de bun ar fi acesta din urmă: are timpul de partea lui; nimic nu-l grăbeşte. Pentru mine totul este mască; umbre şi lumini mişcătoare, mincinoase. Ce e un fapt? întreabă ziaristul. O ficţiune, răspunde romancierul. Un fapt se fărâmiţează asemenea unei bucăţi de lemn vechi, se mânuieşte, se întoarce. Realitatea, chiar ca reporter nu cred în ea. Imaginaţia îţi dă posibiltatea să creezi la un nivel de puritate pe care faptul concret nu ţi-l permite.

Norman Mailer în interviu (4 octombrie 2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delir la umbră

Să cumpăr oi, să vând măsline
În piaţa plină de femei,
Să argăsesc cântări şi piei
În centrul aprigei Medine.

Pe străzi înguste şi cabrate
Să-mping măgarul cel abraş
Ce cu copita, nărăvaş,
Loveşte-n uşi de vechi palate.

Şi din Pacific în Atlas
Purtând caftan, turban ori fes,
La Marrakech cerşind, la Fez,
Spre cerul gol, cu jalnic glas:

"Mă fă-n Sahara fir de praf,
Căci mare eşti, Allah, Allah!"

poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul şi polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!