+ce +este +cartea

Peştişorul Betta

Dintr-un univers creeat de o minte visătoare
"soarele răsărea, mult mai frumos din mare"
Dar peştişorul Betta citea în continuare
Având şi multe întrebări pentru marea desfăşurare,
Despre acel roman scris de străinul caracatiţă
Ce niciodată în viaţa lui nu a facut alianţă,
Cu captivitatea, în care se nascuse peştisorul
Ce studia la şcoală poveştile de-a zborul.
Notele lui scădeau pe zi ce trece tot mai mult
Din pricina întrebărilor ce-l lăsau pe profesor mut.
Exmatricularea era pedeapsa finala
Pentru a învăţa cum să se poarte la şcoala!
Şi într-o seară pe neaşteptate se vede luat pe la spate
Şi băgat cu mare grijă, în punguţa cu apă şi apoi într-o valiză.
Pe semne că avea mulţi colegi exmatriculaţi
Ce-l priveau din alte pungi, nevinovaţi
- Dar voi ce faceti? cum ati ajuns aici?
Întrebă peştişorul fără a primi replici,
Căci răspunsul era mut, nu se vedea decat mima,
El săracul nu a priceput de ce se schimba clima

[...] Citeşte tot

fabulă de Cristian Harhătă
Adăugat de Cristian Harhătă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laudă imperfecţiunii

Nu voi elogia imperfecţiunea,
Dar nici pe verişoara ei, perfecţiune,
Cu temele făcute, pantofi lustruiţi,
Suflet curat, deşi este la căutare,
Ai două urechi şi o gură, ascultă,
Nimeni nu se plânge de lipsă de minte,
Nimeni nu se plânge de lipsă de inimă,
Dar de bani, cine nu se plânge?
De frică nu se moare, nici nu se trăieşte,
Dar de râs? Se poate muri, Doamne, fereşte.
Admir poeţii care scriu perfect, dar nu-i iubesc,
O fi invidia, o fi teama de perfecţiune, care, zice
Cartea la Scaraoski, este diavolească,
Cineva avea o capră, a mers cu ea în Ţara Promisă,
i-a plăcut, a trimis capra cu un bilet, să-l cheme pe tatăl său,
capra a fost ucisă, din greşeală chiar de tatăl băiatului,
astfel fiul şi tatăl s-au despărţit, de ce, Doamne?
De Don Quijote se râde şi astăzi, de ce, Doamne?
Cine mai ascultă Cântecul lui Roland, de ce, Doamne?
Suntem mereu pe drum, căutăm ceva, chiar de nu spunem,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu gândul doar la tine...

Patruzeci de nopţi şi zile intre Cer si draga casă,
Te- au purtat prin amintiri ingeri de pe- o treaptă- aleasă,
Ochii duhului tău drag fapte bune- au revăzut,
Cartea vieţii din Akasha îţi vor fi pavăză, scut.

Patruzeci de zile, nopti te- am văzut in păsări, fluturi,
Cum zburai prin verde creangă, te- asezai in aşternuturi,
Te- am visat cu- ai mei la masă iar te sus eu vă priveam,
Îndârjit m- ai alungat sa mă- ntorc la tot ce- aveam.

Parcă ieri te intrebam:,, spune pui ce te mai doare?"
Mâna o duceai la piept:,, O! de tine rău imi pare!"
Să n- ai grijă de copii, m- oi ruga de- o soartă aleasă,
Casa ce- o divinizai, am s- o imbrac ca pe- o mireasă.

Patruzeci de zile lungi tot cu ochii inspre poartă,
Te- aşteptăm sa o deschizi, pân' si cainele aşteaptă,
Neclintit cu ochi pierduţi urmăreşte- n lung şoseaua,
Iar in nopţile târzii merg la geam si trag perdeaua.

[...] Citeşte tot

poezie de Marina Tuturman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murind

Din clipa când ne-am născut începem să murim,
Şi-o ţinem aşa, fără greş, până-n prag de ţintirim.
Unii se duc mai uşor,
Iar alţii mai greu, dar tot iau plasă,
Nu ne este dat nouă să-alegem cartea trasă.

Doi dintre colegii mei nu s-au prins
Că zarurile pot cădea şi anapoda, parcă dinadins:
S-au înrolat voluntari forţând soarta lor în lume,
N-au aşteptat recrutorii pe urma lor să umble,
Unul la Aviaţie şi altul la Marină,
Făr-a se gândi la carnea de tun ce-or să devină.

Aviatorul a devenit fermier după primul zbor,
Survolând Germania-ntr-o noapte frumoasă, fără-un nor,
Dar, asta-i, zburând pe bombardiere rişti să fii trăsnit.

Celălalt a avut o soartă şi mai tristă,-n submarin,
Pe-atunci din ugerul cerului bombele cădeau din plin.
Nu vreau să mi-l imaginez în acel sicriu de-oţel,

[...] Citeşte tot

poezie de George Hunter, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţe

Să fii tânăr, e a nu şti că este o vârstă, ce trece cum cea ce o vezi la părinţi,
ce-i crezi nemurire, mereu neschimbaţi... cuvinte de dor, drag, pe obraji lăcrimaţi,
bucatele în gust te aşteptând toate întinse
şi camera veşnic la fel de curată, cu cearceafuri şi, perne în parfum, neatinse,
conclav de mătuşi, veri, de unchii chemaţi,
când vii să-i revezi, puri... cu gânduri de sfinţi.

A fi tânăr, nu-i doar o casă, natal, e pielea cu luciul de proaspete arome
şi, pieptul o dană ce aşteptă vapoare încărcate cu vise, ce zilnic descarci...
când orice nu doare, că trece, trecut e-un prezent viitor mai idilic,
când cartea e efort câteodată, nu-i timp şi scrisul îţi pare a fi un chirilic,
căci gândul e aiurea la chip de-o icoană ce-n inimă încarci,
iar ţeluri, de ai, nu-s mereu cele vrute de cei ce-ai în preajmă... sunt vii, policrome.

Tinereţea, e-o pală de simţuri, fiori ca briza de mare ce-ncrustă amintiri,
ce nu se despart, cum nisipul de plajă, rămân ca un sunet de val într-o scoică,
ce nu se deschide să nu-şi piardă perlă... e-un pururea vrut, o mărgea pe şirag
sclipind de-un frumos ce refuzi uneori, dar toţi te iubesc, le eşti tânărul drag,
iubit de bunici, de părinţi, de prieteni, de fete, femei, de băieţi, de natura... o doică
ce-ţi mângâie părul, tuleiele-n barbă şi ochi ţi se scaldă în ferici licăriri...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele zece porunci

Zece legi despre morală, îndrumare pentru oameni,
Ne-a lăsat scrise în piatră Tatăl nostru - Dumnezeu
Şi aşa cum spune-o vorbă:,, Să culegi ceea ce sameni"
Vom fi răsplătiţi cu toţii pe măsură... tu şi eu..

De pe plăcile de piatră Moise le-a transcris în carte
Şi le-a răspândit în lume, coborând de pe Sinai,
Biblia e Cartea sfântă şi ne spune-n prima parte
Că Dumnezeu este unul şi alt Dumnezeu să n-ai!

Să nu faci chipuri cioplite şi să nu te-nchini la ele
Căci Dumnezeu este duhul între Cer şi-ntre Pământ
Este-n aer, este-n apă, este-n nori şi - n toate cele
Şi coboară în fiinţe să le sufle Duhul sfânt

Din întreaga săptămână să munceşti doar şase zile,
Duminica-i de odihnă, de cinstire, de - nchinat,
Să nu faci nicio lucrare şi să ţii minte, copile,
Casa Domnului te-aşteaptă când ţi-e sufletu-ntinat!

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

9-11 & the escape room

în sarcofagul meu cât o
cameră de cămin printre
soţii imaginare sacrifi
cii ritualice şi vise
poleite cu aur deschid
cartea morţilor cu ges
turile febrile cu care
un student deschide pa
chetul trimis de părinţi
sufletul începe numără
toarea inversă a desprin
derii de trup stai stai
strigă cineva nu uita să
iei lapte şi pamperşi în
fine mă trezesc în cealal
tă viaţă a mea zeul cu cap
de câine mă întâmpină şi
mă conduce pe cărarea tra
la la transparentă aici zi
ce el poţi avea tot ce nu

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Rupa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru şcoală, pluguşor

De curând s-a întâmplat,
Spiru Haret s-a sculat,
A încălecat pe-un cal
Şi-a pornit-o triumfal
Către şcoala românească,
Să-i ureze să-nflorească.
A plecat, să vezi matale,
Din Urbea lui Caragiale,
Pe la şcoli a poposit
Şi iată ce a rostit:

--Aho, dascăli, dăscăliţe,
Cu bundiţă şi altiţe,
Voi, în anul care vine,
Să o duceţi mult mai bine!
Să aveţi copii cuminţi,
Să stea-n bănci ca nişte sfinţi,
Să nu aibă corijenţe
Şi, desigur, nici absenţe.
Cartea s-o primească-n doză,

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Jocul cu clipa (1995)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea

Din raze de aur îi ţesut al tău veşmânt
Şi slove migălite cu măiestrie
Sub bagheta marilor maeştri
De muze inspiraţi, cuprinşi
De-o ploaie de lumină.
Ce cade-n întuneric într-o linişte deplină.

O carte-i tezaur al lumii, descoperit de veacuri,
Moştenirea ce de la străbuni de naţii, vine,
Un far de lumină la malul mării, înălţat,
Un motor al spiritului în litere, descifrat,
Unde pentru o clipă timpu-şi deschide
Un ochi sfios şi îndurerat.

O tu carte, cărăuş neostenit,
Ne plimbi pe ale timpului valuri
Şi ca un fulg de nea să plutim,
Ca noi taina lumii să o descoperim
Şi dorinţa de-a şti şi-a afla să ne-o potolim.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Ganea (29 martie 2020)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semn de întrebare

Suntem prizionerii propriei nostre vieţi
Şi nu cunoaştem Calea, deşi o predicăm;
Nu ne-mbătăm de vin, dar trăim ca beţi
Cerem pe Înaltul pe care-L lepădăm.

Să ne-nţelegem viaţa, este lucru mare!
Căci Adevărul Lumii e strâns într-o cunună...
Tot ce trăim în viaţă poate fi eroare,
Iar adevărul nostru poate fi minciună.

Ape de amar bem în zile bune...
Orice întâmplare dă trepte şi testări;
Ziua bună-i răul cu bucurii nebune,
De nu cunoaştem Cartea pierim în cugetări.

Ne suntem captivi nouă prin necredinţa noastră;
Omul a fost dat să-nveţe să discearnă!
Clipa roz de viaţă, e de fapt albastră,
Iară primăvara este mai mult toamnă.

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu (martie 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!