Serioase/triste despre te iubesc cristina, pagina 123
Sfârșit
Iubirii noastre i-ai pus gard
Tu, cea cu chip ca de păpușă...
În timp ce-n flacără eu ard
La tine-n suflet e cenușă.
Din tot ce simt eu pentru tine
Nimic, nimic nu te-a mișcat
Mai mult mi-e rău decât mi-e bine
Și de tristețe mă simt beat.
Ai fost un vis frumos, pesemne
Un vis ce eu l-am întețit...
De cicatrici și rele semne
Mi-e sufletul prea mult ciuntit.
Cântarul dragostei spre tine
Arar prea rar s-a înclinat,
Ce-ai însemnat tu pentru mine
Cam niciodată n-a contat.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre suflet
- poezii despre visare
- poezii despre urări
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre sfârșit
- poezii despre păpuși
- poezii despre inimă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Yahoo
Yahoo, yahoo, o, Katmandu,
Rețele literare, cât încape,
voi m-ați blocat în două ape,
credeți că-mi place să fiu prins?
Sunt Cavaler, deși mă credeți șui,
Eu realizez că uneori dau ghionturi,
Dar cel ce-i drag pricepe că sunt ponturi,
Eu mă închin iubitei Atehui.
Ti-am dat mai ieri sărutul mortuar,
Ai înțeles că te iubesc și dincolo de moarte,
Te bucură copilă de pindar,
Tu ai motive să nu fugi departe.
Toate la timpul lor vor fi,
Mă bucur eu cu bucuria noului venit,
Poate voi scoate și o carte de copii,
Poate o carte pentru premiul mult râvnit.
Eu zic să întreținem orice foc,
Ce facem fără el, fără lumină?
Nu te-aș vedea, nu m-ai vedea deloc,
Îți dau o întâlnire în grădină.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre bucurie, poezii despre trecut, poezii despre sărut, poezii despre premii, poezii despre lumină, poezii despre literatură sau poezii despre foc
* * *
Te iubesc, dragul meu. Iartă-mi astă iubire. Ca o pasăre ce și-a pierdut cărarea m-ai prins în umbra aripilor tale, că vălul sufletului meu săgetat de puterea ta căzu. Acoperă-l cu mila ta, dragul meu drag, și iartă-mi astă iubire.
Și dacă nu mă poți iubi, dragul meu, iartă-mi astă durere. Nu-mi zvârli priviri răutăcioase din depărtarea zărilor. Mă voi strecura în colțul meu și înmărmurită voi rămâne în puterea îngândurată a nopții. Cu amândouă mâinile acoperi-voi rușinea ochilor mei. Întoarce-ți fața de la mine, dragul meu drag, și iartă-mi astă durere.
Și dacă mă iubești, dragul meu, iartă-mi astă bucurie. Când sufletul meu e scăldat de valurile fericirii, nu râde de rătăcirea mea învolburată de primejdii. Când înălțată pe soclul puterii te conduc cu tirania dragostei mele, și când, ca o zeiță, îmi închin ție darurile mele, primește-mi mândria, dragul meu, și iartă-mi fericirea.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre râs, poezii despre fericire, poezii despre rușine, poezii despre păsări, poezii despre pericole, poezii despre ochi sau poezii despre noapte
Apă
M-am născut într-un an secetos. În vara aceea
mama aștepta-n casa biciuită de soare
și de vântul uscat, care nu se mai oprea,
ca bărbații să revină seara acasă
și să aducă apă de la o fântână de departe.
Venele frunzelor secaseră, iar rădăcinile se subțiaseră.
Toată viața m-am temut de reîntoarcerea acelui an,
fiind convins că se află încă undeva pe aici,
prin apropiere, ca sufletul dușmanilor morți.
Teama de a-mi simți gura plină de praf mă-nsoțește pretutindeni,
de aceea eu sunt soțul credincios al ploii,
iubesc apa fântânilor și-a izvoarelor
și gustul acoperișurilor din apa bidoanelor.
Sunt un om uscat a cărui sete este-o laudă adusă norilor
și-a cărui minte are forma unei cești.
Cea mai mare plăcere-a mea este să mă trezesc noaptea,
după câteva săptămâni de secetă, și să ascult ploaia.
poezie de Wendell Berry, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre frică, poezii despre apă, poezii despre vânt, poezii despre viață, poezii despre săptămâni sau poezii despre superlative
Revedeam
Revedeam aceeași emoție
Cu care adormisem
În mădularele&matricele cuiva
Știam că nu face parte din mine
Și ca aș putea pleca
Să-mi revăd familia
Dar aveam o alta
Fiecare pădure de oameni
Ce creștea pe spatele meu
Nu vedea decât lumina lunii noastre
Doar seara
Și apoi era smulsa
Fiindcă nu era estetic sa ai o familie
Fiindcă undeva, copiii tăi mor,
Zilnic
Stelele ce se prăbușesc, cu nicio dorință,
Sunt copiii tăi
Ce cerșesc în genele ei
Hai să lăsăm perdeaua
Să-și lase pantofii pe marginea patului
[...] Citește tot
poezie de Nicoleta Florescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre familie, poezii despre copilărie, poezii despre încălțăminte, poezii despre stele, poezii despre seară sau poezii despre schimbare
Există câțiva oameni, foarte puțini, cărora chiar le pasă de tine. Îi poți identifica după faptul că ei sunt acolo când tu ești cea mai proastă variantă a ta posibilă. Oameni care rămân lângă tine cu iubire și compasiune chiar când nu ai nimic de oferit. Oameni care nu s-ar da înapoi să te șteargă la cur dacă ai fi paralizat. Poate e mama sau tata, poate fratele sau sora, poate iubitul sau iubita SAU cel mai bun prieten sau prietenă. Oricare ar fi, identifică-i și pune-ți poza lor la vedere ca să nu uiți că ai comite cel mai mare păcat să îți bați joc de ei, chiar dacă ei te-ar iubi și atunci. Natura umană are câteva contradicții. Una din ele este că îi tratăm cel mai prost pe cei care ne iubesc cel mai mult.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre iubire
- citate despre prostie
- citate despre prietenie
- citate despre tată
- citate despre posibilitate
- citate despre natură
- citate despre mamă
- citate despre fotografie
- citate despre existență
Verisoara, fata de pension...
Verisoara, fata de pension, imbracata in negru, guler alb,
Te iubesc pentru ca esti simpla si visezi
Si esti buna, plangi, si rupi scrisori ce nu au inteles
Si iti pare rau ca esti departe de ai tai si ca inveti
La Calugarite unde noaptea nu e cald.
Zilele ce au ramas pan'la vacanta iar le numeri
Si ti-aduci aminte de-o gravura spaniola
Unde o infanta sau ducesa de Braganza
Sta in rochia-i larga ca un fluture pe o corola
Si se-amuza dand mancare la pisici si asteapta un cavaler
Pe covor sunt papagali si alte animale mici
Pasari ce-au cazut din cer
Si lungit langa fotoliul ce-i in doliu
Jos - subtire si vibrand - sta un ogar
Ca o blana de hermina lunecata de pe umeri.
Dansa vrea sa o ridice dar
Isi aduce aminte si isi mangaie colierul de pe gat
Pentru ca zareste cavalerul - si atat...
...
poezie clasică de Tristan Tzara
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre zile, poezii despre scrisori, poezii despre pisici, poezii despre papagali, poezii despre negru sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Trei cărți și-o floare lângă...
Cărți înșirate pe masă,
Pe jos, pe pereți, peste tot...
Și cui acum îi pasă
Că eu nu mai am loc?
Coperți șterse de timp,
Cu nume anonime,
Născute dintr-un rând,
Pierdute-n mii de rime...
Și foi ca vânturi albe
De buchii se-nnegresc...
Dar cine e în carte?
Pe cine eu iubesc?
...Pe masă...o lădiță:
Lemn dulce de mister,
O cale prea deschisă
Spre suflet și-adevăr...
[...] Citește tot
poezie de Daniela Dermengi
Adăugat de Daniela Dermengi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia este superbă! M-a impresionat mult pt că mi se potrivește mănușă...Stimată Daniela Dermengi îmi permiteți să folosesc poezia dvs. [...] | Citește tot comentariul
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre cărți, poezii despre tăcere sau poezii despre sfinți
Ce e viața?
De ce când trăiești
Trebuie ca să iubești?!
Iubire să dăruiești
Și sa spui la ce gândești.
Spune-mi câte vieți
Ți-ar trebui ca să ierți?
Și sa nu te-n vinuiești
De câte ori greșești
O viață poate fi și
Dură, dar și gingașă
Porumbei ce duc in urma lor
Amintiri ce deseori nu mor.
Și totuși ce e iubirea?
Nu cred că e gândirea.
Căci și cu gândul urăști
Nu numai când vorbești.
De câte ori nu te-ai gândi
Nu pot să spun că te-ai mândri,
Cu ceea ce gândești
și cu ce vorbești.
[...] Citește tot
poezie de Adriana Gheorghie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre moarte, poezii despre gânduri, poezii despre supărare, poezii despre religie, poezii despre porumbei sau poezii despre natură
Viața repede îmi curge
Doamne,
Viața repede îmi curge.
Și mă-întreb, unde se duce?
Că de-ar curge încetișor,
Precum apa de izvor,
Limpede, cristal de munte,
Nu mi-ar mai lăsa pe frunte
Brazdele-atât de adânci,
Parcă-s crăpături în stânci.
Îmi curge viața ca lava
Izbucnită din vulcan.
Îmi întinde mie tava
Să-îmbătrânesc an de an.
Doamne,
Lasă-mă așa cum sunt.
Mai am de împlinit ceva.
Cât mai calc acest pământ,
Să las semne-n urma mea.
Două flori am de crescut.
Frumoase ca două stele.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (4 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre vulcani, poezii despre stânci sau poezii despre picioare