Poezii despre suflet generos, pagina 12
Arca
În turburatu-mi suflet am construit o arcă
- Informă nălucire de biblic corăbier -,
Și turme-ntregi de gânduri pe puntea ei se-mbarcă,
Noroade-ntregi, plecate puternicului cer.
E vremea să se-abată mânia lui! O ploaia
De stropi rigizi întinde zăbrele de oțel.
Corabia aleargă... în negura greoaie,
Corabia se-nclină, și-aleargă fără țel...
Și cel din urmă creștet de munte se cufundă...
- Spre care țărm, Stăpâne, spre care Ararat
Din bruma depărtării mă poartă-adânca undă?
S-a coborât pe ape lințoiu-ntunecat.
Aud cum se destramă un suflet undeva,
Departe, în a ploii acidă melopee...
E noapte-n larg... Iar arca te așteaptă, Jehova,
Pe mările din suflet să fereci curcubee.
poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dao de Jing #8
Zeul suprem este ca apa
care hrănește toate lucrurile, parcă fără vreun efort evident.
Se simte bine în locurile joase, pe care oamenii le disprețuiesc.
Așa este și Calea.
Locuiește în apropierea țărânei.
În gândire, stai aproape de simplitate.
În conflict, fii drept și generos.
În guvernare, nu încerca să controlezi.
În muncă, fă ceea ce-ți place.
În viața de familie, fii permanent prezent.
Când, în pace cu tine, ești tu însuți
și nu te compari sau intri în competiție cu altcineva,
toată lumea te va respecta.
poezie de Lao Tse, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căci iubirea nu e simplă
E atât de înspăimântător
Ce un zâmbet poate ascunde,
Un suflet trist și plin de dor
Ce vieții nu îi mai răspunde.
E-nchis în sine și oftează
După amoruri ce-a pierdut,
Nimic nu-l mai interesează
Și vrea să piară nevăzut.
Se-ascunde-n scrierile sale,
Plămădește gânduri noi...
-Se plimbau cândva agale
Și împărțeau dragoste-n doi.
Azi acele vechi istorii
Nasc în suflet numai patimi,
Și plâng pentru el și norii,
Cerul varsă a sale lacrimi.
[...] Citește tot
poezie de Razvan Isac (15 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Las sufletul să zboare
Las sufletul să zboare
Să ajungă în zori la tine
Corb cu penele negre,
Să zbori alături cu bine
Treci tu ape, văi adânci,
Ocolește vântul în tunel
E nevoie să zbori pe brânci
Tu, suflet, sclipiri de inel
Mâinile 'nalț până la cer
Stelele luminoase chem
Parfum de trandafir ofer
Cu bine să ajungeți vrem
Și de o fi ca să te pierzi
În bolta cerului albastru
Eu te sfătuiesc să crezi
În luceafăr; el este astru
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Undeva, pe-nserat
să-i scriem iubirii alt cod
care să nu semene cu nimic
și-apoi să ne blestemăm pe îndelete
când îngerii se-ntrec în piruete
noi dăm vina pe calotele glaciare
care se-ntorc acasă
dar lasă!
e bine și fără noimă să fim
generos mai puțini
nu degeaba există o linie trasă
între șotronul de cartier
și cel de clasă
să rescriem, deci, cu bună știință
o biblie rezonabilă
cu pagini tăiate la colțuri și arse
care se vor întoarse
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbare
I-am dat planetei "fenobarbital",
Să doarmă-n sinele-i mereu murdar,
Cu dăruire să se contopească
-Nceputului precoce și carnal,
Din suflet oamenii să se iubească,
Uitând de gustul vieții cel amar.
Să ningă-n vene curgere de gheață,
Vulcani sălbatici să-i oprească vrerea,
Să prindă arii fluturi de iubire
Și să mustească-n suflet mângâierea.
Când răscolind cenușa fericirii,
S-or așeza pe cer stele de jar,
Să se trezească sinele planetei
Sa soarbă-al începutului nectar.
Pacea luminii să ne înconjoare
Etern și blând, cu suflet de copii
Să ascultăm povești cu zâne bune
Și să zâmbim în fiecare zi.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu, candva...
Inger decazut pierzandu-si credinta,
Suflet efemer asteptand sentinta,
Demon printre demoni, fiu risipitor,
Scris-am pilda mea de muritor.
Suflet stins, nu stiam sa mai iubesc,
Oaia ratacita-n Iadul pamantesc,
Spirit abatut de la drumul drept,
Inima de piatra batea-n al meu piept.
poezie de Alexandru Marius Fugărețu (2009)
Adăugat de Alexandru Marius Fugărețu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fii mir spre binecuvântare
Când îl ai în suflet pe Dumnezeu
Urmele tale prin viețile oamenilor miros a mir,
Când ai în suflet ură, lași în urmă o cicatrice greu de vindecat.
Vindecă-te cu iertare și iubește-i pe cei răi,
Pacea și iubirea divină este binecuvântarea tuturor când în jur miroase a mir!
poezie de Lăcrămioara Vasuian Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sădește-mi, Doamne, primăvara în suflet
Sădește-mi, Doamne, primăvara în suflet!
Cu tot alaiul ei încântător de viață,
Scăldat în pacea liniștii de dimineață,
Și în parfumul florilor, miracol divin,
Sub bolta cerului senin.
Sădește-mi, Doamne, primăvara în suflet!
Cu tot alaiul stelelor aprinse în sclipiri de noapte,
Altoi scăldat în vrăjile iubirii, sfinte șoapte,
Raze poetice pe tâmple verzi sau coapte,
Așa cum neîncetat mi-am dorit.
Sădește-mi, Doamne, primăvara în suflet!
Și bucuria fericirii împlinită în vis real, frumos,
În rânduri altruiste împarte versul poetic,
Printre oameni cu caracter mărinimos,
Să fie viața imn armonios.
Sădește-mi, Doamne, primăvara în suflet!
Cu toată simfonia viselor de zi și noapte,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (17 martie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
De Crăciun
De Crăciun vom fi noi,
suflet, trup, zăpezi moi;
diafane priviri îmi vei da din prelingeri
și-n plutirea fragilă, albul zbor printre îngeri!
De Crăciun vom fi doi,
suflet, trup într-un noi;
pulsul inimii tale îmi va fi Dumnezeu,
de Crăciun de-i vestire, mă voi naște și eu!
poezie de Aurel Petre (25 decembrie 2020)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!