psihic

Peste cinci sau zece ani nu va conta că azi ai mâncat pâine goală sau la restaurant de lux. Nu va conta că azi porţi haine de la second sau ţi-ai luat garderoba de la Milano. Că ai Iphone sau Samsung sau un obosit de mobil de la RDS pentru a vorbi strictul necesar. Peste 10 ani vor conta doar acţiunile tale zilnice, mărunte, care făcute constant, vor înclina balanţa în favoarea ta, spre a fi un om împlinit, sănătos, de succes şi cu abilitatea de a oferi valoare oriunde merge SAU spre a fi un om distrus psihic, fizic şi spiritual. Mâncarea, hainele şi tehnologia ţi le poţi lua într-o singură oră de shopping când ai bani. Caracterul, personalitatea şi mentalitatea unui om de succes însă, nu le poţi cumpăra şi nici obţine peste noapte. Fă ce contează zilnic, câte puţin. Asta e şansa ta pentru o viaţă mai bună, indiferent de situaţia ta de azi.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caricatura, travestirea, parodia, precum şi demascarea sunt procedee ale minimalizării, cuvânt pentru care există în limba germană un corespondent fericit (herabseitzen). Ceva elevat este, în sens psihic, figurat, ceva mare şi presupun că acesta, ca şi ceva mare în sens fizic, este reprezentat printr-un consum mai mare. Observaţia cea mai obişnuită ne arată că, dacă vorbim despre ceva elevat, vocea are alte inflexiuni, mimica este deosebită, iar întreaga noastră ţinută încearcă să se acorde cu demnitate lucrului reprezentat. Ne impunem o constrângere solemnă care nu diferă mult de cea adoptată în prezenţa unei înalte personalităţi, a unui monarh, a unui prinţ, a unui om de ştiinţă. Nu vom greşi dacă vom admite că această inervaţie deosebită a mimicii de reprezentare corespunde unui consum suplimentar.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Admir oamenii frumoşi, oamenii care caută să evolueze, să se înţeleagă pe sine şi să manifeste empatie faţă de alţii, indiferent de felul în care aleg ei să gândească sau să trăiască, oamenii care fac lucruri bune chiar şi atunci când nu-i vede nimeni, oamenii care şi-au stabilit un cod moral şi de conduita pe care îl respecta oricând şi nu doar din teama de pedeapsa sau din dorinţa de recompensa. Un adult matur şi echilibrat din punct de vedere psihic şi emoţional se uita în interiorul său pentru răspunsuri şi va avea întotdeauna gânduri, trăiri şi comportamente care fac cinste umanităţii şi valorilor sale morale. Atunci când ajungi în acest punct, nu mai ai nevoie de nimeni să-ţi spună ce este bine sau rău, ci te ghidezi întotdeauna după busola ta interioară - asta înseamnă să fi atins înţelepciunea şi să trăieşti în acord cu ea.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul în care însă, nu deţinem chiar de la cel analizat lămuriri asupra sensul actului ratat, unde vom găsi puncte de sprijin pentru interpretări şi indicii pentru demonstraţie? Aceste puncte de sprijin şi indicii provin din surse multiple. Ele ne sunt furnizate în primul rând de comparaţia analogică cu fenomene care nu sunt legate de actele ratate, ca, de exemplu, în cazul în care constatăm că deformarea unui nume, ca act ratat, are acelaşi sens injurios ca şi acela pe care l-ar avea o deformare intenţionată. Dar puncte de sprijin şi indicii ne sunt furnizate şi de contextul psihic în care se produce actul ratat, de cunoştinţele pe care le avem în legătură cu caracterul persoanei care săvâşeşte acest act, de impresiile pe care această persoană le-a putut avea înainte de act şi împotriva cărora ea poate că reacţionează prin acesta.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii adult din punct de vedere psihic înseamnă că alegi să faci diferenţa dintre realitate şi iluzie, să discerni între necesar şi inutil şi, mai ales, să înţelegi că suferinţa este opţională. Imaturitatea psihică predispune la reacţii emoţionale copilăreşti care nu rezolvă nicio problemă, ci doar o agravează. Maturitatea psihică înseamnă să înţelegi că suferi întotdeauna din cauza gândurilor tale, a felului în care gândeşti despre ceea ce se întâmplă şi nu suferi din cauza evenimentelor în sine. Nimeni şi nimic nu-ţi poate face rău - ci tu gândeşti (conştient sau inconştient) într-o manieră care îţi provoacă suferinţă. Atunci când ai echilibru psiho-emoţional, înţelegi cu adevărat faptul că suferinţa este opţională şi este dată doar de gândurile tale.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am luat în excursie bolnavi cronici, internaţi de ani de zile, unii dintre ei foarte săraci, afectaţi de boli psihice foarte grave, dar şi cu afecţiuni neurologice sau somatice. Am citit pe feţele lor emoţia de a vedea lumea altfel decât se vede prin fereasta de la spital. Nimeni nu şi-a dat seama că erau bolnavi psihic cronici, pentru că s-au comportat exemplar. Aceşti bolnavi au demnitatea lor, pe care trebuie să le-o stimulăm. Psihiatria aici trebuie să ajungă, pentru că, dincolo de diagnostic şi de boală, este omul. La o primă vedere puteai spune că sunt nişte epave, dar organizaţi în grup au dovedit că au potenţial omenesc care nu trebuie redus la pat şi medicamente. Unii dintre cei care vor şi urmează să fie psihiatri gândesc în mod redus, excluzând din meseria lor această tehnică psihiatrică foarte importantă: întâlnirea cu credinţa. De aceea, a fost şi o lecţie practică de psihiatrie.

Constantin Romanescu în ziarul Gândul, articol (15 aprilie 2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sever: Ce vă deranjează atunci la acuzat, cadetul Enka?
Lia: În general, caracterul lui.
Sever: Caracterul?! Îl consideraţi cumva indisciplinat, violent, periculos, agresiv, impulsiv?
Lia: Nu.
Sever: Atunci?! Are cumva vicii? Este fumător convins, alcoolic, consumă droguri sau este dependent de vreunele dintre acestea?
Lia: Nu.
Sever: Vorbeşte urât; insultă, înjură, este nervos, nepoliticos sau vulgar? Foloseşte un vocabular obscen, indecent?
Lia: Nu...
Sever: Atunci care-i problema, de fapt?
Lia: În general, are un comportament necorespunzător faţă de domnişoare.
Sever: În ce constă acest comportament necorespunzător? Le bate, le agresează verbal sau fizic, sau în altă manieră? Se poartă necuviincios cu ele? Le hărţuieşte în vreun fel sau altul?
Lia: Nu.
Sever: Consideraţi că reprezintă un real pericol la adresa dumneavoastră şi a celorlalte două domnişoare din echipaj? Atentează cumva la integritatea morală sau corporală a dumneavoastră şi a colegelor dumneavoastră?
Lia: Nu.
Sever: Îl consideraţi instabil din punct de vedere psihic?
Lia: Nu...
Sever: Şi totuşi, susţineţi în continuare că ar avea un comportament necorespunzător şi nu renunţaţi la acuzaţiile aduse?
Lia: Da.
Sever: Bine. S-a consemnat totul până în acest moment?
Horaţiu: Da.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţine veşti pot fi mai neliniştitoare decât dispariţia unui om, chiar dacă aceasta nu e în întregime neaşteptată. O moarte, chiar atroce, este un reper sigur; dar cum poţi să-ţi frânezi imaginaţia de a produce fantasmele cele mai năprasnice în legătură cu dispariţia unui prieten? Torturat, mutilat, distrus fizic şi psihic în abatoarele puterii? Nici o supoziţie nu e infirmată de realitate: ba chiar, poate că nici o supoziţie nu este atât de teribilă ca realitatea (minţile unora, incapabile de a vedea departe, pot născoci infernuri rafinate). Poate, desigur, astfel de consideraţii trebuie ţinute departe de familia dispărutului; dar cine ar fi în stare să mai întreţină acum speranţe false? Aceleaşi fantasme se perindă, desigur, până la limita suportabilităţii, şi prin inima celor dragi; este mai moral a le trece sub tăcere, sau este mai moral a le pune sub ochii responsabililor încă neidentificaţi, dar bănuiţi de fiecare? În această agonie pe care ne-o înfiripă imaginaţia şi de care noi, prietenii dispărutului, nu putem scăpa prin nici un mijloc, viclenia raţiunii strecoarţ totuşi un gând consolator, provenind dintr-o veche familiaritate cu istoria şi cu veşnica realitate a Puterii.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii nu se pornesc pe drumul schimbării pentru că nu sunt gata. Nu sunt încă pregătiţi psihic şi emoţional. Scuzele cu: nu am bani, nu ştiu de unde să încep, nu am pe nimeni care să mă ajute, sunt doar mecanisme de apărare ale minţii, prin care te ascunzi şi fugi de schimbare. Când eşti gata, totul apare în cale: maeştri, mentori, oameni care să te ajute, oportunităţi, totul se aranjează pentru tine. Şi sufletul ştie acest lucru, el nu are teamă. Dar mintea te ţine pe loc în limitări, temeri şi convingeri negative. Când vei fi gata să renunţi la ceea ce nu te-a ajutat şi la ceea ce nu te ajută nici în clipa de faţă (gânduri, convingeri, credinţe, obiceiuri), atunci te vei porni pe marele tău drum. Dar cât timp te vei încăpăţâna să faci ca tine şi doar ca tine, crezând că doar tu ai dreptate şi refuzând orice vine spre tine ca şi semn şi lecţie de viaţă, vei rămâne tot în acelaşi punct ani la rând. Ori te vei îmbolnăvi, ori viaţa îţi va da o situaţie şocantă prin care să conştientizezi, dar aceste lucruri sunt dureroase. Ele se întâmplă atunci când sufletul vrea să se salveze, să îţi arate că nu e bine cum trăieşti şi că el nu mai poate aşa. Dar de ce să ajungi acolo, în acel punct dureros? Nu mai bine conştientizezi şi faci schimbările care se cuvin? Ce se poate întâmpla atât de rău?!

citat din Diana Pârje
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pesimism morbid

priveşte-mă tăcut
când iarna e pe moarte,
nu ai voie să vorbeşti decât cu tine însuţi,
şi cu scoarţa oarbă a copacilor,
poţi face în sfârşit filosofia dezolantă
a unei agonii în tăcere,
ai timp să faci
apologia unei relaţii prea îndelungate
cu vremea,
apatică şi insuportabilă
ca şi iubirea prea plină,

priveşte-mă tăcut când moare iarna,
nu spune nimic,
sunt irascibil,
instabil psihic şi insensibil,
vorbeşte despre tristeţile tale
cu pereţii pictaţi de ploaie
în acuarelă de cretă,

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!