Epigrame despre plimbare de seara, pagina 12

Azi, sfinţii toţi, pe care-i ştiu,
Vor coborî din calendar
Şi până-n seară, pun pariu,
Vor fi sub mese, într-un bar!

Femeia asta-i foc şi pară
Că i-a cedat din prima seară
Şi, regretând ce n-a făcut,
Îi cere bani de la-nceput.

În seara asta de Ajun,
Ca şi copiii prin bordeie,
Tu îl aştepţi pe Moş Crăciun,
Să îţi aducă... o femeie.

Când văd atâtea trufandale
În orice seară la şosea,
Tuşesc cu tâlc, mă-ndrept din şale
Şi mă întorc la baba mea.

Cum râdeam cu ea-ntr-o seară,
Soacră-mea de râs să moară,
Uit ca prostu' - în final -
Bancul cel mai bun... mortal.

S-ar întrerupe şi ecoul
De-ar observa aceste fapte:
Că vaca trage-n jug cu boul,
Iar seara numai ea dă lapte.

După-o zi de tras la coasă
Terminând spre seară treaba
S-a întors să stea la masă...
Şi o stat, un ceas... degeaba!

epigramă de Gheorghe Gurău (decembrie 2010)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost scris un comentariu până acum.
Spune-ţi părerea!

Beţivul care seara bea,
A doua zi îi trece,
Iar eu întru-prostia mea
Mă-mbăt cu... apă rece.

Seara, când ajunge-acasă,
Dacă foamea îl cuprinde,
Soaţa îi întinde masă,
El ia masa... şi o-ntinde!

N-a căzut în prima seară,
Din virtute n-a cedat,
Peste-o zi, la bloc, în scară,
Fata s-a împiedicat.

<< < Pagina 12 >

plimbare de seara