Poezii despre neveste disperate, pagina 12
În pământ mi-aș face casă...
Bătrânețile m-apasă,
Ca un bolovan pe piept,
În pământ mi-aș face casă,
Dar nu-i vrerea Celui Drept.
Viața asta mi-e urâtă,
Nu mai am pe nimenea,
Singură și amărâtă,
Cine apa să mi-o dea?
Feciorul și-a luat nevastă,
S-a luat după fusta ei,
Ambii mă numesc năpastă,
Eu le zic tot "puii mei..."
Când i-aveam pe lângă mine,
Îi hrăneam din mâna mea,
După ce n-am mai fost bine,
Unul, altul mă lovea...
[...] Citește tot
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima scrisoare
plouă în cer și ceață este în lume
cafeaua arde pe masă
ochii au rămas să plângă în urmă
în urmă doar o urnă
se tace în jur
curg gânduri pe rug
mereu călător pe tragice drumuri
la final, mă caut, mă fug
e ceață deasă în casă
plouă în vatră
cafeaua e amară
și cina absentă pe masă
hipnotic în noapte
căutam câte o fată
dar fata fugea
într-o noapte cu ninsoare în noi
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zilieriști damnați... sau "Jurnaliștii"
Autoinventați, n-au școli corecte,
"Tupeu" le este proba ce-au trecut
Vânzându-și suflet, ce și-au prefăcut;
Întruchipat în exprimări abjecte.
N-au niciun fel de jenă sau morală;
Sunt doar unelte ce s-ascut pe bani...
Sunt multe curve și-mpuțiți golani
Ce-s gata de atac, cu mintea goală.
Au un patern de schizo... Elaborați
În isterii de zilnice exersări
Pe invitați, prin crunte provocări;
Ce ei întreabă și răspund, ca scelerați.
Nu au respect pentru cultură, vârstă,
Mânjesc familia... neveste și copii,
Din adevăruri vă prefac spălătorii
De creiere... cu mintea lor îngustă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Car...ciumă
Pe marea stradă comunală
Ce nu-i a lor, e de județ
Cu stâlpi purtaci de bec în oală,
E-un negru beznă... pădureț.
Așa a hotărât premarul
Cel nou ales, cel mai isteț...
Să nu aprindă luminarul,
Că nu e bani... motiv de preț.
Și umbre iată, se preumblă
Arar și numai câte doi,
Nu știi rezon ce îi perturbă
Să meargă stând... dând înapoi.
Plecând din nou uitându-și calul,
Lovind cu fesul de asfalt
De numai găuri e drumeagul,
Iar el în baltă... mai înalt.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 martie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulce et decorum est
Încovoiați sub pânzele de cort, ca niște bătrâni cerșetori,
Cu genunchii trosnind, horcăind, înaintam prin glod până când,
Vânați de flama napalmului, de gloanțele miilor de trăgători,
Ne târam sleiți înapoi spre bărăcile noastre sordide blestemând.
Oameni mărșăluind în somn. Mulți își pierdeau bocancii-n hlei,
Dar înaintau șchiopătând, plini de sânge. Orbiți; schilozi și reumatici.
Beți de oboseală; surzi până și la bufniturile de lângă ei
Ale bombelor cu gaz, mărșăluind, mărșăluind istoviți și-apatici.
GAZ! Iute, băieți! valuri de mișcări stângace, ins lângă ins
Trăgând febril pe cap măștile-n ultima secundă,
Însă cineva țipă, alunecă-n mocirla aceea imundă,
Asemeni unui om căzut în flăcări sau în var nestins.
Ca-n vis, prin sticla măștii aburită,-n lumina zilei verde crud
Ca prin pânzele mării verzi, l-am văzut îngenuncheat.
De-atunci în toate visele mele-i prezent, îl aud,
Și-l văd cum țipă și cum din șanț întinde mâna, sufocat.
Dacă-n fiecare noapte, ca într-un coșmar, ai putea fi
[...] Citește tot
poezie de Wilfred Owen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rural... bodegă
La curba în pantă, în josul ei, în greu nelămurit se urcă
Cu mâini bâjbâind întuneric în plină zi, în amiaza mare,
Un fel de trecător ce-și mișcă sacadat cap, în căutare
De nu se știe ce; e pe drum și caută pierdut cărare
Cu ochii tulburi, sticlă mată, și ciuful ca de-o udă curcă.
Noroc că avântul și l-a luat din poarta strâmbă de-o dugheană
De unde voci învălmășite se aud printre ciocniri de sticle
Cu glasuri doagă, răgușite de-un cor de spuse amețite,
Din fețe-n cărămiziu, luciu, ca din frecat și scrijelite
Și gâturi brobonate-n picuri de bulbi, cum pielea de iguană.
Și un fum se ține-n groasă pâclă din guri de coșuri în fuioare
Cu-n zgomot care sparge adesea timpanele în seacă tuse
Printre văpăi cu scrum făclind din fălcile sugând țepușe
De-un alb murdar din lins jilav 'ntre buzele alene strânse...
Și se tot bea; niciun motiv sau sete... ori după mâncare!?
O liniște neînțeleasă straniu din când în când iuțește
La glasul apăsat în țipăt, subțire, de-un scalp de-o femeie
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu, serios, spuneți-mi adevărul despre iubire
Unii spun că dragostea-i un băiețel cu arc
Și-alții că-i o pasăre-n zbor, un descânt,
Unii spun că face soarele să răsară și s-apună,
Și-alții spun că-i doar o noțiune absurdă și-atât;
Iar când am întrebat vecinul de vis-à-vis,
Care-avea-acel aer.... cum că-ar ști,
Soția lui a intervenit și, pe-un ton morocănos,
A spus: " las-o baltă, oricum, nu-i de nici un folos".
Arată ca o pereche de pijamale,
Sau ca o bucată de șuncă-într-o capelă?
Are mirosul lamelor de ras oare
Sau miros proaspăt de franzelă?
Înțeapă dacă-o atingi ca un arici
Sau e-asemeni unei plăpumi, moale ca o lingușire?
E-ascuțită la capete? Se-apropieîncet cu pași melodici?
Nu, serios, spuneți-mi adevărul despre iubire.
Cărțile de istorie amintesc despre ea
In foarte scurte notițe criptice,
[...] Citește tot
poezie de Wystan Hugh Auden, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urătură din zona Voronei
Aho! Aho!
Ascultați măi frați români,
Tineri și voi, cei bătrâni,
Și voi, fete și neveste.
Ce vă spun, e o poveste,
Cum a fost și cum mai este.
Într-un suflet vă sculați,
Și sub pravila română,
Dați năvală-n spre Carpați,
Unde plâng copii și mame,
Unde frații noștri mor.
Mor strângând la piept, sărmanii,
Tricolorul țării lor.
Duceți-le mângâierea,
Ce-o aștepta de la noi,
Libertatea mult dorită,
Și păzită de eroi.
Sus, drapelul României,
Trece umbra lui Ștefan
Care merge cu noi astăzi,
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Rază de Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jumătatea mării
Trăiește-acolo, la Poarta Nordului, o nevastă,
O nevastă avută, cu multă stare;
Ea prăsește-o rasă de bărbați hoinari
Pe care-i împrăștie pe mare.
Și unii-s pierduți în depărtări pe ape-adânci,
Și unii-s lângă țărm dați dispăruți,
Și nevasta trudită primește necontenit vești rele
Și trimite alți fii pe mări, mereu mai mulți.
Deși nevasta avea poartă și unelte bune,
Ogradă, casă mare, șură și hambar,
Dorea să-și vadă fii secerând holdele mării,
Deși știa că-i vorba de un jug amar.
Dorea ca feciorii ei să are un ogor de ape,
Stăpânind călări toți armăsarii fricii;
Și unii dintre ei arar reveneau acasă
De pe mările îndepărtate, pline de capricii.
[...] Citește tot
poezie clasică de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Dragoste si deznadejde
Desi iubim
cu suflet impacat
iubirea ne inseala simtamantul,
si-s nopti fierbinti
cu ochi incercanati
care te-ndeamna
sa inseli cuvantul.
Cand nu mai e iubire sa se stinga
in marea prea ascunsa in taceri,
cand ochii-s prea tristi sa mai planga
repeziciunea acestei lasate seri,
cand gandul se percepe in petale
si soarele se leapada de raze,
cand zambetu-i oftat prelung de jale
iubirii ce se afla-n metastaze,
nimic nu e s-aline deznadejdea
ce se ascunde-n dulci saruturi arse,
ramane ca o ruga incrustata pecetea
clipei de iubire ce doar se inaltase.
[...] Citește tot
poezie de Adriana Buzoianu
Adăugat de Monalisa Secu
Comentează! | Votează! | Copiază!