Toate rezultatele despre nemurire, pagina 12
Ritual...
Ți-amintești
când discutam
despre nemurire?
Aveai așa
o notă liturgică în voce...
Ba mai mult,
mă conduceai către ideea
că viața-n sine este
un ritual liturgic...
pe pământ și în ceruri...
poezie de Ana Iordache (11 februarie 2022)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Ambroise: Cred că trebuie să te uiți în ochii celui pe care îl pictezi, pentru a-i surprinde nemurirea lui, dar și pentru a-i mai da un strop de nemurire, de la tine!...
replică din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Poezia...?!
Sculptură dintr-un gând!
Din mii de gânduri și din lacrimi!
Din iubire, nemurire și-mplinire!
Icoană sfântă, doar... icoană!
Și dor de lume, dor de tine!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Permite-i fiecărui bărbat și fiecărei femei să se considere atinși de nemurire. Lasă-i să fie străbătuți de revelația Învierii lui Iisus. Permite-le să spună nu numai:"Hristos a înviat! ", ci și "Eu voi reînvia!".
citat din Phillips Brooks
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar trupul este muritor
Chefliu, cu trupul de aramă,
Urmând înalta lui simțire,
Îl trage lutul către cramă
Și sufletul, spre nemurire.
epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căiește pe poporul ce merge la pieire,
Tiranu-ncremenește sub biciul lui de foc,
Dar vai! el care merge de-a drept la nemurire,
Adesea n-are-n viață nici pâine, nici noroc.
catren de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visând la nemurire
"Ajută-mă să zbor mai sus de munți,
mai sus de stele... mai sus de Tine!"
scobeai tu în cer
ca milogul în tomberonul din spatele blocului,
sperând ca din adâncurile lui miloase
să scoți la suprafață nufărul galben
al lunii...
poezie de Tudor Negoescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mie însumi (poet și profesor de engleză)
Când uneori strunesc o liră,
Se-ntreabă unul și se miră:
Țintește către nemurire,
Sau, poate, numai niște... lire?!
epigramă de Traian Gărduș din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baciul: Clar! Omul poate urca treptele autodepășirii, folosindu-și propriile picioare. Dacă vrei nemurire, urcă frate! Nu aștepta să te tragă arhanghelii cu frânghii și scripeți... Bine gândit...
replică din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crez
Cred în tainica iubire,
Cred în steaua de departe
Și mai cred în nemurire
Pân'la moarte.
epigramă de Nicolae Muntean din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!