lumina christica

Mâine nu va mai lumina din nou

Mâine nu va mai lumina din nou,
A ajuns la capăt de drum tristul călător;
I-am văzut ultima rază, ca-ntr-un tablou
Înclinat, soarelui rece, strălucitor.

poezie clasică de Emily Bronte, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte să te întâlnesc pe tine, Bella, viaţa mea era o noapte fără lună. Foarte întunecoasă, dar cu puţine stele-puncte de lumină şi motivaţii... Apoi ai traversat cerul meu ca o cometă. Brusc totul a luat foc; exista lumină şi frumuseţe. Când n-ai mai fost, când cometa a căzut peste orizont, totul s-a făcut negru. Nimic nu se schimbase, dar ochii îmi erau orbiţi de lumină. Nu mai puteam să văd stelele. Şi nu mai exista nicio motivaţie pentru nimic.

Stephenie Meyer în Lună nouă
Adăugat de Antonia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina

O lumina ce tresare,
Din frunzisul fermecat,
Straluceste peste izvoare,
Cu albul ei imaculat.

Raza ei cea orbitoare,
Se rasfrange neincetat,
In paradisul de culoare,
Curcubeul minunat.

Si-atunci cand ea dispare,
Oare ce s-a intamplat?
Sumbrul noptii ce apare,
In cerul intunecat.

poezie de Carla Giorgiana Odor (1 aprilie 2013)
Adăugat de Giorgiana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor de lumină

Lacrimi în mare,
Gânduri amare,
Spuză pe vatră,
Câinii nu latră,
Verdele crud,
Frunză de dud,
Zumzet de-albină,
Roi cu regină,
Viţă de vie,
Iarba învie,
Rouă-n grădină,
Stropi de lumină,
Albul din nori,
Zbor de cocori.

poezie de Julian Radu
Adăugat de Julian Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcut

Lumina mea, îngroapă-te cu mine,
La primavară poate încolţim,
Şi ne dăm iaraşi marilor mulţimi,
Lumina mea, altfel nu va fi bine.

Ochii mi s-au mărit de-atat amurg,
Şi sufletul la fel, de-atata noapte
Să fim dintre acei ce ştiu să rabde
Cum norii trec şi râurile curg.

Nu orice îngropare este moarte,
Până la brâu şi mult mai sus de brâu,
Lumina mea, de vom pleca departe,
Cum trece-un nor, cum curge câte-un râu,

Noi ne vom îngropa în câte-o carte
Tăcut, ca două boabe mari de grâu.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare minut în care închid ochii, e posibil să pierd o cantitate infimă de lumină solară; dar pot câştiga -sigur- lumina din lăuntrul meu! Căci, dacă aş fi în imposibilitatea de a vedea Soarele, ar trebui să contez doar pe steluţa din sufletul meu!

aforism de Iulia Mirancea (7 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sărăcia materială de azi mă sperie -de altfel e o exagerare, un refelex vechi, reînviat - ci sărăcia vieţii sufleteşti de până acum. Am trăit ca o cârtiţă în galeriile abundenţei. Am ieşit la lumină, lumina e prea tare pentru ochii mei? Sau prea săracă?

Dumitru Popescu în Cenuşa din ornic
Adăugat de D.H
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan: Pârjolite sunt frumoasele noastre livezi! Fumuri înalte se ridică pe plaiuri. Vitele au apucat munţii. Fântânile s-au umplut cu noroi. Cu potcoavele lor înroşite, caii de foc calcă în picioare păşunile. S-a împlinit voia lui Dumnezeu! Flacără din flacără, lumină din lumină!

replică din piesa de teatru Ştefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină

îngenunchez în faţa ta,
lumină,
tu dai contur lucrurilor,
fără tine
viaţa
ar fi
o lungă şi interminabilă
noapte.
tu eşti fericirea
ochiului,
cu tine
zborul devine
vis.
tu goneşti întunericul
din suflete
şi urci spre etern
tot ce are mai înălţător
viaţa.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (16 ianuarie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărirea Luminii (sonet)

RĂSĂRIREA LUMINII
(sonet Pascal)

Răsare Lumina Domnului Hristos
Din covor astral, împletit cu stele,
La Înviere, când vine Paştele,
În altarul sufletului credincios.

Din mugurii ei se-aud cuvintele:
"Luaţi Lumină!" din spirit maiestuos!
Ca să sfinţească sufletul virtuos,
Când îngerii aprind candelabrele.

Lumina coace rod în suflet mănos
Cu flacăra ce urneşte muntele
Şi miracolul gândului luminos.

E mister care înalţă templele
Credinţei, la Paşte în miei sângeros,
Când spirite bântuie mormintele.

[...] Citeşte tot

sonet de Maria Filipoiu din Sonete Pascale (5 aprilie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!