jungla

Lucian se apropie de panteră, nu cu teamă, dar cu prudenţă. Privi felina. Era minunată! Mare, neagră, cu ochii galbeni, sticloşi, cu mersul legănat, elegant, păstra parcă ceva din instinctul sălbatic al semenilor săi din junglă. Lucian se aplecă şi atinse blana animalului. La început, după prima atingere, îşi retrase brusc mâna, dar apoi se obişnui cu blana moale, mătăsoasă.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maimuţoiul Schadenfreude

L-am descoperit pe Dumnezeu, copil fiind; apoi ca soldat,
ca soţ, ca tată, iar acum când mă apropii
de sfârşitul unei vieţi în junglă... nu Darwin,
ci Dumnezeu
îmi linişteşte cea mai adâncă şi primitivă teamă.

Copil fiind îmi plăcea să merg la pescuit după o ploaie de vară
pentru a prinde cel mai mare curcubeu...

*Schadenfreude – bucurie simţită la necazul sau ghinionul altuia.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Copitele bat, ţac, şac,
Ciupercile cântă, wrac, wrac,
Sicriele umblă, tot, toc,
Gheţarii coboară, loc, loc,
Râd bulevarde, tovarăşe, arde,
Cine să prade la Prado, ei, madre,
Iubiţi, totuşi caii, oamenii mor
În orice secundă sau uneori,
Zilele trec, revoluţii, se uită
Cine împuşcă un om sau o ciută,
Prea s-au aprins Robespierri, Vladimiri,
Jungla se mută în albe Sibiri.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diego (către Manny, discutând despre posibilitatea ca el să rămână în jungla dinozaurilor): Acest loc este potrivit pentru mine.
Buck (ridică o piatră pe care o foloseşte pe post de telefon): Alo? Nu... nu pot să vorbesc chiar acum... Mă duc să salvez un leneş mort. Nu, ştiu. Mă urmează! Şi cred că eu sunt nebun! B... Bine.... Ne îndreptăm către Prăpastia Morţii, pierd semnalul. Da. Bine. (Încet.) Şi eu te iubesc. Pa, pa! (Aruncă piatra.) Să mergem!
Manny: Aşa o să ajungi şi tu în trei săptămâni.

replici din filmul artistic Epoca de gheaţă 3: Apariţia dinozaurilor
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durere

Mă arde lava-ncinsă
a vulcanului crunt
care-n piept mi-a erupt.
Mi se scurge prin vene
din creştet în tălpi,
şi-napoi...
Mă tot varsă
într-un lac de noroi...

Mă zbat într-o junglă
cu liane de foc
şi luptând , mă sufoc...
Pe un rug prea încins
îmi e sufletul ars
şi sfărâmat .
Urlă-n mine durerea
ca un câine turbat...

Am păstrat doar un pumn
de cenuşă şi chin

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză şi muguri

vraciul cu pene înfipte direct
în pielea tăbăcită sub vânt şi în soare
calmează
unele dureri articular-musculare, istovitoare
până la 12 ore (?!)
dar nimeni
dintre ai săi, din tribul pierdut
în jungla vecină cu cartierul de blocuri
nu-l vede cu ochi foarte buni
pe omul-găină şi nu
acuză deocamdată dureri
de faţă şi spate
articulate
încheind totuşi lejer, de la sine
mişcările de rotaţie,-ale braţelor
în jurul ideii de: bine
că a venit primăvara
şi dau
frunză şi muguri boscheţii

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noul Soare

Speranţa-i că voi tineri nu va-ţi pierdut
Prin jungla sălbatecă de afară...
Fugiţi de umilirea cea amară,
Din truda voastră făuriţi-vă avut!

Lăcaşul cel mai sfânt vă este-n ţară
Unde ale voastre mame v-au crescut;
Aşteaptă să fiţi de apărare scut
Şi-n casă Noul Soare să răsară.

Şi dacă veţi fi de rele-mpovăraţi
Să curgă lacrimi Dunărea Albastră,
Să nu disperaţi, cu toţii sunteţi fraţi!

Rădăcina vă tinde către mare
Înfiptă-n inimi sacre de Carpaţi
Şi nu vă poate smulge vântul tare!

sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supărarea sau stresul, cum i se mai zice, n-ar trebui să-şi găsească loc în viaţa socială, în schimb, în junglă, viaţa ar fi imposibilă fără stres, care, declanşând o hiperproducţie de adrenalină, aceasta, prin excitarea centrilor glico-regulatori din bulb, duce la creşterea cantităţii de glucoză din sânge, ce ajută atât ierbivorele, cât şi carnivorele să-şi mărească viteza de alergare. Ceea ce irită animalele de pradă este mirosul de adrenalină emanat de corpul animalelor ierbivore la vederea animalelor carnivore.

Dan Begu în Umanitatea şi pacea (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se scurge

acidul ribonucleic prin jungla urbană
culorile se a
mestecă ploaia mestecă
înghite râul genetic
biologia unei lumi subterane
mizeria vieţii porneşte spre canal
seringile se încurcă-n vene
toxicomanii topiţi în ideile clocite
urinează ketamină pură
femeile sunt târfele lui garcia marquez
aburii alcoolului urcă pe paliere
este degradarea junglei
jointul este trecut prin mâinile ne
spălate doar de ploaia acidă
sus nu e nimic, jos suntem noi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înotăm în oceanul lumii deşarte

Plonjăm bezmetic
în pâcla fărădelegii,
bălăcindu-ne
în ploaia stricăciunii,
frământaţi
de viscolul răutăţii,
uscaţi şi slăbănogiţi
de crivăţul furiei.

Rătăcim
în jungla planetei,
răsfăţându-ne
cu săgeţi otrăvite,
scăpătaţi
în haosul ne-simţirii,
şi diluaţi
în neantul ne-recunoştinţei.

Pribegim
în negura amarului,

[...] Citeşte tot

poezie de Vasilica Grigoraş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!