Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

drum de viata alb

Serioase/triste despre drum de viata alb, pagina 12

Ivan Alexeievici Bunin

Mormântul Rakhilei

"A murit și-a fost înhumată de Iacob
Lângă drum..." Și niciun nume pe mormânt,
Nimic scris, niciun semn acolo, doar colb.

Noaptea, se vede licărul unei lumini, plăpând,
Și mai este cupola văruită, alb, cu var,
Și-o anume paloare purtată de palele de vânt.

La căderea serii mă apropii timid
Și sărut țărâna și varul, uimit, înfiorat și umil
În fața acestei pietre funerare, simplă, albă și rece;
Cel a mai dulce dintre cuvintele lumii! Rakhil!

* Rakhil este echivalentul rusesc al numelui biblic Rahela, soția patriarhului Iacov ( Facerea, 29).

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Drumuri...

Nu mă pot preface
Că orice drum aș lua,
Că orice cărăruie
N-ajunge-n calea ta...
Și nu mă pot abține
Prin ploi și prin ninsori
Prin dogoreli și vânturi
Să nu-ți iau calea-n flori...
Prin suflul tău crăiasă
Îmi lași mereu indicii
Adulmecându-ți calea
Sub coada-rândunicii...
Am mai aflat o cale
Un râu ce-mi este ghid,
Și-aștept să te-mbăiezi
Cu sufletu-mi, ce ți-l deschid...
Pe drumuri către tine
Pentru moment sunt haimana
Și-n orice cotitură
Înfing o osana...

[...] Citește tot

poezie de (12 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântec trist

Albastru-i valul dimineața;
Așa avea și mama șorțurile
Albastre
Dimineața.

E negru valul toată noaptea;
Așa avea și mama lungu-i păr
Negru
Toată noaptea.

Valul e alb, e alb când moare;
Așa avea și mama bietele ei mâini
Albe
Murind.

poezie celebră de din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mirela Nicoleta Toniță

Am luat cu mine

Am luat cu mine
pe drum de poveste,
o inimă bolnavă
și pe mine bolnavă de inimă.

Autoportretul a rămas
agățat în peșteră
unde fiecare stalactită
plânge
pentru un capăt de drum...

poezie de (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta TonițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii. Referitor la drum de viata alb, Olga [din public] a spus:

Majoritatea poeziilor tale sunt banale, neinspirate, dar trebuie sa recunosc ca m-ai facut praf cu "... fiecare stalactită plânge pentru [...] | Citește tot comentariul

Renunțare și dorință

Nu mai vreau ca să trăiesc în fum,
Vreau în viață să-mi aleg alt drum.
Nu mai vreau să rătăcesc în ceață,
Vreau să-mi construiesc o nouă viață.

Nu vreau să trăiesc doar în minciună,
Vreau adevărul să poarte o cunună.
Nu vreau ca întunericul să mă sperie,
Vreau să primesc lumină, puzderie.

Nu vreau să mă stăpânească plânsetul,
Vreau să-mi lumineze fața, zâmbetul.
Nu vreau privirea să-mi fie-ntunecată,
O vreau senină, de grijile lumii scăpată.

Ajunge! De prea mult rău mi s-a scârbit.
Vreau binele să fie de toți oamenii primit.
Vreau de-acuma un soare nou să răsară
Și-n viața mea să fie veșnic primăvară!

poezie de (ianuarie 2011)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii. Referitor la drum de viata alb, Condorul [din public] a spus:

„Vreau in viata sa-mi ALEG alt DRUM ”. Succes, Domnule Delcă! Mi se pare ca drumul POEZIEI este dificil pentru [...] | Citește tot comentariul

A fi... incertitudine

Ce straniu-i tot în existență,
ce n-o deținem nicidecum;
zi de născare ni se spune,
iar moartea n-o știm, viața apune
când soare a dispărut din drum...
Alții, îți văd ultima prezență!

Deci ești jumatea între extreme
încă nu știi ce se petrece;
când pleoapa pune oblon la gânduri
și-n haos vise se scurg rânduri
în inexistentul cald, dar rece
la tot ce curge, în jur, la vreme...

E-un rest plăpând, printre fotoni
developând retina sumbră
c-o lume în poză răsturnată,
ce tinzi, dar n-o ai dezlegată
și tot ce vrei e doar o umbră,
căci multe ambiții îs avortoni...

[...] Citește tot

poezie de (1 octombrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Când orizontul e senin

Pe cerul fără nori,
În lungul drum al vieții,
Am văzut de multe ori
Zorii dimineții.

Și tot de atâtea ori
Soarele a răsărit,
Poleind frumoșii zori
De când pe lume-am venit.

Când orizontul e senin,
O splendoare-i dimineața.
Cerul vieții e sublim.
Ți se luminează fața.

Cu asemenea trăiri
Viața mi-a fost luminată.
Am avut multe-împliniri.
Așa mi-a curs viața toată.

poezie de (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Floare de drum

Pe-o margine de drum, departe,
Ca un pribeag pierdut în lume,
Creștea o floare solitară,
Ce poartă cel mai dulce nume.

Înstrăinată-ntr-o mulțime
De ierburi și de grâne-nalte,
Părea batjocorită, moartă,
Uitată, printre celelalte.

Sub vântul ce trecea zburdalnic
Ea s-apleca tot spre pământ,
Precum o floare gânditoare
Ce plânge lângă un mormânt.

poezie celebră de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rumi

* * *

Trecere, trecere...
Floarea deschide drum fructului:
Ambele sunt necesare.
Ceva trece în altceva.
Pâinea există ca să fie ruptă,
Astfel își împlinește destinul.
Strugurele de pe vița de vie
Este vin în devenire.
Zdrobește-l și devine viață.

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Oceanul sufletului" de Rumi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.00- 27.55 lei.

Buna viata

Bine-ai venit scumpa viata
Destinul a facut sa ne-ntalnim intr-o zi de dimineatza
Ne-am privit si am stiut ca asa-i menit
Ca drumurile noastre sa se-ancoreze pana la sfarsit.

Te-am asteptat atat de mult
M-am rascolit in pantec pana nu demult
Am stiut ca asta mi-e sortit
Sa fac parte din aceasta lume pana intr-un sfarsit.

Acum ca fac parte din al vostru univers
Imi veti oferi un singur sens
Imi veti da un rost, un nume, o povata
SI oameni ce imi vor croi drumul prin viata.

Mergand cu pasi marunti pe acest drum insalator
Voi invata ce inseamna sa pierzi, sa iesi castigator
O sa cunosc iubirea, ura si alte sentimente
Voi invata sa sparg zidurile neputintei eminente.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ștefan EparuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 12 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook