Poezii despre botez copii, pagina 12
Acești copii cu sufletul celest
Copii orfani, bieți îngeri fără pată,
Te-ai întrebat vreodată de ce-s triști?!
Cum ai putea să-i vezi și să reziști,
Plecând cu inima netulburată?!
Destinul le-a răpit copilăria.
Doar sufletul în lacrimi le-a lăsat
Și-un zâmbet stins pe fețe aninat,
În lupta ce sfidează cerbicia.
Au înfruntat de mici vâltoarea vieții
Din leagăn fost-au aruncați în glod
Și n-ar părea ca-n drumul greu vreun pod
Să fie-ntins spre zorii dimineții.
Vlăstarul fraged, neprimind iubirea
Ce spaimelor le-ar fi profund mormânt,
S-ar bucura ca un suav cuvânt
Să îi alunge de pe chip umbrirea.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin
De drumuri lungi și aspre obosit,
La capătul pământului, în soare,
Pe țărmul mării cald am poposit,
Ca toamna, niște pasări călătoare.
Înalte valuri fiare mari de plug
Spumoase brazde peste țărm răstoarnă.
Ca niște lanuri grele care fug
Din zare marea-ntreagă se întoarnă.
Vreau singur să pornesc în larg, și parcă
Să-mi desfășor tot sufletul în vânt,
Dar simt cumplit că trupul meu e-o barcă
Cu ancori grele prinsă de pământ.
poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul meu
Satul meu mă farmecă discret,
cu uliti drepte, pline de copii,
cu batrâni la porți, cu pălării
ce nu dau doi bani, pe un poet.
În centru, oamenii, bârfesc încet,
și beau tării ori bere-n prăvălii;
satul meu mă farmecă discret,
cu uliți pietruite, pline de copii.
Pe Șoseaua Mare pașesc încet,
flăcăi voioși și fete durdulii;
în parcul verde, te îmbie melodii,
și alei de flori și pașnic tineret;
satul meu mă farmecă discret.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între cer și pământ
Cutreier dimineața pe câmpuri.
Pământul e negru, crăpat
Și trist că-i nelucrat de ani,
Iar eu îl calc mai trist, mai apăsat.
Și cerul a pierdut din albastru,
Pe fire de iarbă, în rouă, a pus stele,
Sunt semne că toate se schimbă
Din câte au fost bune în rele.
Copii rătăcesc fără vrere
Aiurea dezbrăcați și desculți,
Iar seara ispitesc pe bunici
"Ce noutăți mai știu de părinți?"
Nu mi-am găsit timp și nu pot,
Când legile le cunoaștem cum sunt,
Să dau un răspuns atâtor copii,
Care se roagă la Cer îngenunchiați pe Pământ.
poezie de Ion Pârâianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ni se cam rupe filmul cu văzutul luminii
ca după un chef cu prea multă băutură ingerată
poate cumva cam aiurea sau doar în ciuda ficaților
o tot ducem dintr-o uitare-ntr-alta
ca și cum lumea s-ar naște în fiecare trezire
iar lumina ne vine iar și iar
ca un botez de fluturi
pe un curcubeu
megaparty
apoi ne trimitem simțurile
încă amorțite
la cules de dovezi
ba despre dumnezeu
ba despre cine să mai știe ce alt infinit
numai bun de contestat
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reset
Ieri
ne desena povestea pe tavan
azi
în mâna ta
aceeași cretă conturează
pe singurul perete
rămas din casa noastră
un dreptunghi cu gura căscată
mormânt
să ne înghită pe noi
cei care am fost
mâine
trup de zâmbet nou voi naște
mormântul se va ridica
din fața mea
pereții vor crește
pelerina visului
o voi îmbrăca din nou
ca o resetare a sentimentelor
[...] Citește tot
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
H e a t
aștept să treacă vara cu rănile ei care
se usucă atât de greu
ceva ustură în aerul fierbinte
doi copii se iau de mână și trec strada
e ceva magic în asta
cum îi înghite aburul asfaltului
și dintr-odată dispar
corpul negru radiază în continuu căldura
e ceva ipotetic dar așa îmi simt trupul tânjind
inima se oprește o clipă din bătăi
cineva îmi face un semn cu mâna
//pe căldură oamenii se sinucid mai ușor//
mâna e la fel ca a mea plina de răni
blocurile se înalță din ce în ce mai mult
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Delfină-mi Românie
Se dărâmă totul în jurul năpârcilor
Rujeoala sărută copii, ucigător
Kama Sutra acordă poziții-n putere
Și averi câstigate mult prea lejere
Bătrâni țin religie sfântă, rugă spre moarte
Copii au uitat să mai viseze din carte
Politica e o afacere pe spate
De voci dezbinate ce urăsc, mute
În rânjet de figuri belzebute
Ce-nlănțuiesc viitorul in ocnele crude
Cu hoarde străine ce mușcă-n baracude
Sfânta delfină și dulce-mi Românie
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigăt de pace
Se varsă lacrimi printre frați,
Ne mor oamenii, nevinovați,
Pentru o cruntă încăpățânare,
Se varsă lacrimi arzătoare...
Sunt minți bolnave, imbecili,
Făcând să sufere vlăstare de copii,
Nebuni ce vor să ne înjuge...
Pământul-i tot un lac de sânge!
Se înlocuiesc bomboane cu blindate,
Tancuri care zac pe catafalcuri,
Cu încrâncenare azi ne domină prostia...
Nu le furați, vă rog, copilăria!
Sunt semne apocaliptice, divine,
Sau interese doar meschine,
De ce ne transformați părinții în eroi?
Lăsând copii flămânzi și goi,
Doar pe motivul că ați vrut război!
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De sărbători
A-mpodobit aseară bradul
Bunica mea printre suspine,
În ochii ei citeai doar iadul,
Privind absent spre țări străine.
Acolo ai ei copii plecați,
Muncind din greu pentru o pâine,
Acolo-s mame... dar și tați
Ce nu au dorul cui îl spune.
A-mpodobit aseară buna
Un brad sărac, de prin cătun,
Ai ei nepoți o-ntreabă întruna,
Bunico... vine moș Crăciun?
Printre străini ai o dorință,
Dorință-n suflet, să revii,
De sărbători, ce umilință
Să stai departe de copii.
poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!