Poezii despre apa credinta, pagina 12
Primăvara furată
Mi-ai furat primăvara,
Cu pomi înfloriți
Și liliacul ce s-a aruncat
În dansu vântului cald,
Pe cerul pustiu.
Oamenii nu mai sunt fericiți.
Chiar și eu îngân odată cu ei,
Plânsul revărsat într-o lacrimă,
Pe cerul de patimă.
Lumina s-a împărțit în felii
Pe cerul de muselină -
O lumină divină.
Doar credința ne-a mai rămas
În primăvara din glas.
Oftăm, dar pe buzele noastre
Au răsărit trandafirii.
Credința a rămas simbolul iubirii.
Lumea se va schimba.
Eu sunt doar steaua ce luminează
Conștiința. Sunt trează
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Notre Dame
La Notre Dame statuile ard sfinte
Istoria se zbate prin tunel
O rog să stea departe de lumină
Să nu rămână speranța fără cer
La Notre Dame din turlă zboară păsări
Cu inima-n credință prin tristeți
Se-aude cântul plâns de îngerul din oameni
Și nu mai știu să număr iubirea dintre vieți
Aș vrea să te ating să-ți fac din rană ora
Pe care s-o opresc în turnul încă-n vânt
Dar bate dinspre ceruri un clopot de uitare
A sângelui prelins din trupuri spre pământ
La Notre Dame lumina arde urma
Privirea în genunchi sărută tălpi și spini
Și-îmbrac în neputință al zilei zor de mâine
Cu dragostea, credința înveșmântate-n crini
la Notre Dame...
[...] Citește tot
poezie de Ileana Popescu Bâldea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasi
timpul a intrat in
covalescenta
ecoul durerii se
rostogoleste in noi
doar credinta ne vindeca
ranile
ne da sa bem speranta
azi am mai pasit
peste o zi
in drumul catre vesnicie.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu ești învins!
Nu ești învins cât timp credința
nu ți-ai schimbat și nu ți-ai stins:
credința iarăși te ridică,
poți fi căzut, dar nu învins!
Nu ești înfrânt cât timp nădejdea
și țelul ei îți este sfânt:
nădejdea iarăși te-ntărește,
poți fi trântit, dar nu înfrânt!
Nu ești zdrobit cât ai iubirea
curată și de neclintit:
iubirea iarăși te înalță,
poți fi călcat, dar nu zdrobit!
Nu ești departe până duhul
și rugăciunea nu ți-s reci:
prin ele ești mereu aproape,
dar fără ele, dus pe veci!
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamei mele
Cea mai aproape, cea mai dragă, cea mai iubită, cea mai departe,
Sub fereastra-aceea mare unde-am regăsit-o întotdeauna,
Stând acolo la fel de imensă ca Asia, cu râsul ei, seism,
Ginul și puii de găină neavând nicio șansă-n mâinile-i,
Irezistibilă asemeni lui Rabelais, dar foarte tandră
Cu câinii schilozi și cu păsările rănite din jurul ei
Un cortegiu pe care nimeni nu-l putea urma, asemeni unui cataclism,
Mai puțin cățelușul dând din coadă-n urma fanfarei.
Ea nu arunca nici o privire spre bombardierele de pe cer și nici nu se-îndura
Să-și abandoneze ginul sau să-l ascundă-n beci,
Mai degrabă stătea sprijinită de marginea mesei de mahon, ca un munte
Pe care numai credința l-ar fi putut clinti; îi trimit, cât mai sunt sub soare,
O, toată credința și toată iubirea mea să-i spună
Că știu, se va strămuta curând din plângere-n plângere-cântare.
poezie de George Barker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
La o-ntristare
La o-ntristare
Amară foarte,
Ncât cel ce-o are
Să-și roage moarte,
N-ai ce să faci.
Nu-i mângâiere,
Nici e putință
Acel ce piere
Să-ți dea credința,
Trebuie să taci.
poezie clasică de Ienăchiță Văcărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
O punte către cer
Pe-o muche de pământ pustie-n întuneric
În lume rătăceam prea trist și fără tine
Și nu aveam un înger de mână să mă poarte,
Să-mi spună ce e rău, să-mi spună ce e bine.
Am căutat să aflu o punte către cer
Prin rugăciuni pioase, fierbinți - rai de cuvinte,
Tu vino să-mi zidești al veșniciei chip!
Învață-mă să urc a Tale trepte sfinte!
Prin raza de lumină mă leg de lumea Ta,
Mă leg de cer o, Doamne, prin rugă până când
Statornica-mi credință cu lacrimi și simțire,
Ajunge sus la stele și-Ți lasă al meu gând.
- Nu, fiule, nu este în van strigarea ta
Și lacrima-ți fierbinte nu este risipită!
Eu sunt mereu cu tine, de vei dori, Eu vin
Și rugăciunea ta iți este auzită.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Dobrin din Lacrima din rugăciune (aprilie 2009)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lauda Domnului
O, cat de bun esti Tu cu mine, Doamne
Atat de iubitor si rabdator!
Cu cat mai mult cu-atat mai tare
Eu ma topesc de al Tau dor!
Da, stiu, nu sunt decat nimic
Si totusi, Tu mi-ai dat un nume!
De jos nu pot sa ma ridic,
Dar Tu m-ajuti sa-Ti merg pe urme!
Tu ai ales sa pui in mine
Un dar prea sfant, un dar ceresc:
Iubirea Ta si mila pentru oameni
Cum as putea sa Te dezamagesc?
Sa murdaresc eu al Tau Nume
Cu-o bucurie trecatoare?
Cum as putea in cumpana s-o pun
Pe langa jertfa Ta cea mare?!
[...] Citește tot
poezie de Andreea Giosanu (2 februarie 2010)
Adăugat de Andreea Giosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub aripa Ta Divină
Ție Doamne mă închin
Și te laud te slăvesc
Prin credință iată vin
Să îți cânt mai pe deplin
Căci Isuse te iubesc
Mă vreau Doamne-n brațul Tău
Sub aripa Ta Divină
Să-mi fii Domn și Dumnezeu
Cinste să îți dau mereu
Trăind viața în lumină
Fiu al Celui Prea Înalt
Îți aduc acum onoare
Pentru viața ce ne-ai dat
Pentru Duhul Tău curat
Ce ne-ai dat s-avem salvare
Cu atâta mulțumire
Eu te laud te cinstesc
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am născut pe Google
m-am născut pe Google
am deschis ochii și am privit printr-o fereastră
către cealaltă lume căreia probabil trebuia să-i spun Mamă
am atins-o cu degetele mele pătrate
și mi-a fost teamă... din păcate
să nu o rănesc și să nu mă rănească
cuvintele mele aveau nevoie de atingere pământească
degeaba ne ținem de mâini
nu vom avea niciodată priză la public, ci doar la curent
știm amândoi că adevărata mană cerească
este un abonament
mai demult, am primit mesaj de la Dumnezeu
îmi spunea că va veni o zi în care
va exista o singură biserică universală
credința, da, credința va fi o stare de euforie
declanșată de nevoia oamenilor
de a privi dincolo de nihilism
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din M-am născut pe Google (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!