Poezii despre Drum de viata alb, pagina 12
Împreună
Pornit-au inimi singuratici
De tineri și fecioare,
Să dea de urma fericirii,
În lumea asta mare.
Și fiecare se pierduse
Pe-un drum deosebit,
Deși spre fericire nu e
Decât un drum menit.
Și singuraticile inimi
În lunga rătăcire.
Pierit-au multe... și nici una
N-a dat de fericire.
Din stolu-ntreg doar două inimi
În goana lor nebună,
Au întâlnit-o, dar acelea
Merseseră-mpreună.
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu sunt femeia rea
În gândul tău eu sunt femeia rea,
Dar tu ești bărbatul bun din viața mea,
Ce fac ca din drum eu să te-opresc
Că viața mea eu vreau să-ți dăruiesc.
Voi spera și vreau să îndrăznesc,
Să fac lumină-n sufletul tău și să te iubesc.
Vreau să-mi spui draga mea sau scumpa mea
Și să nu mă poți uita.
Am lacrimi de durere că-mi este destul de rău,
Dar tu ești în gândul meu mereu
Și nu vreau să ai sufletul trist,
Că eu nu sunt femeia rea și-n durere eu încă exist
poezie de Eugenia Calancea (10 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Același drum
și... m-am uitat
să-ți văd profilul
să văd din care eră vii
cu cine semeni.
și ce gene
la ochii tăi anini!
și... mi-ai plăcut
din întâmplare
simt că te-am cunoscut
demult...
privit în semiîntuneric
o clipă glasul ți-l aud.
se-așterne apoi
tăcerea lin...
în miez de noapte
amândoi
pășim tăcuți
același drum
drumul vieții... înapoi!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasărea-Nenoroc
Orele negre s-au strecurat prin beznă,
Miezul nopții stins este de-acum,
Pasărea neagră țipă pe-o casă uitată,
Nici o ființă nu mai trece pe drum.
Merii-n grădină s-au frînt din tulpină,
Blestemul plouă cu negru-n ogradă,
Pasărea-Nenoroc nu mai poate să plîngă,
Cineva, pe drum, așteaptă lumina, să cadă.
poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-o viață către tine
Spre tine vin, când spun că vin acasă,
Deși mereu mă risipesc pe drum,
Ce caldă e întoarcerea, acum,
Și bornele șoselelor m-apasă.
Mă tem că nu știu când și nu știu cum,
Pe-o sanie, în iarna friguroasă,
Cei ce scrisori la tine-n poarta lasă,
Mă vor aduce într-un fel postum.
Ceva, probabil, se va întâmpla,
Că mâinile ce eu le port cu mine,
Au și plecat spre tine, să se-nchine
Și cred că știu și tălpile ceva.
Oricum, am să ajung la casa ta,
Căci am plecat, de-o viață, către tine.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pot porni din nou la drum
Azi nu mai mă doare nimica.
Inima îmi bate tica-tica.
Simt că sunt sănătos tun.
Pot porni din nou la drum.
Drumul vieții este lung.
Eu sunt gata să-l parcurg.
Tu, suflete, mă însoțești?
Mai vrei să călătorești?
Dacă da, vino cu mine
să-împlinim ce-am început.
Să trecem prin astă lume
optzeci de ani și mai mult.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe drum de noapte pașii...
Pe drum de noapte pașii îmi sună încă-n stradă,
Paris, și tot mai merg prin ceață,
La ceasul când din umbră încep să se-ntrevadă
Căruțele ce trec spre piață.
Paris, suspin și zâmbet și cântec de ciocane
Și somn posomorât și greu,
Când Vesper licărește departe pe oceane,
De ce nu pot să dorm și eu?
poezie celebră de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Al. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
El Caballero
Prietene, de te-ai ivi acum,
La ușa mea, de-un veac pecetluită,
Și-ai spune: "Spre soția ta iubită,
Cum bine știi, nu e decât un drum",
Sătul de subterfugii cronofage,
De viața fără țel și înțeles,
Sătul de mine însumi, mai ales,
M-aș ridica și-aș zice, simplu: "Trage!"
poezie de Eugen Dorcescu (11 februarie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt fericit
Tu esti femeia ce adeseori
Imi apari mereu, inca din zori
Tu ai facut ceva, dar nu stiu cum
Sa ne intalnim pe acelasi drum.
Un drum la care am visat,
Mereu, mereu dar suparat
Acum... zambesc, SUNT FERICIT,
Pentru ca eu pe tine te am gasit.
Cad in genunchi si iti multumesc
Pentru ca tu esti tot ce eu iubesc.
poezie de Marian Moraru
Adăugat de Marian Moraru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecător prin viață
Ne-am cunoscut la inceput de vară
Eram o tânără subțire și sprințară,
Nu cred c-am aveam nici opsprezece ani
Când ne plimbam pe aleea cu castani.
Ce viață... fără griji, fără nevoi,
Era atuncea pentru amândoi...
Dar timpul făr' de veste a trecut,
Și apoi necazurile-au apărut.
Pășind în viață printre buni și răi,
Am reușit să-mi văd și de ai mei
M-am străduit să fiu la înălțime,
Și să fac doar ceea ce se cuvine.
Târziu am constatat că am greșit
Că de la viață n-am cerut mai mult,
M-am mulțumit doar cu ce mi s-a dat,
Însă mereu, mereu am tot sperat.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Simionescu (17 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!