+v�rsta +a +treia

Eşti copac

pe drumul meu
sunt multe drumuri

în stânga – buruieni
în dreapta – buruieni

la a treia răscruce
un afin se-nfige
cu rădăcina în iad

băltoaca îl hrăneşte
până la sevă

otrava rostirilor de prunci

cu un mugur de crin în torace
îi dau ocol
îl adulmec
până sângerează ochii mei
ochii tăi

[...] Citeşte tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarpele

De trei ori Euridice se trezi din vis,
A treia oară era în Paradis,
Orfeu pe nicăieri, necunoscut,
Păreri de rău, pe tine te-a durut?
Doar vocea, a iubirii, neîndoielnic,
De faţă era vrăjitorul Melnik,
De mulţi iubită, ea-l iubea pe-Orfeu,
Iar el, pe nicăieri, în Elizeu.
Acesta-i visul, vraja de neînfrânt,
Euridice, numai un cuvânt
Să pot rosti, mai au ele valoare?
Cuvintele, ca sărutări uşoare.
Iar la sfârşit, se întindea departe
Pustiul, precum pielea unui şarpe.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la "Tu Nichita" de Mircea Cărtărescu...

Eram prin clasa a treia ca la tren
când a intrat Nichita în clasă cu o leoaică
ce îl purta de lesă.
Învăţătoarea
ne-a încolonat între bănci şi am cântat imnul
de stat şi aşteptat
acel moment plin de iubire.
Eu nu înţelegeam nimic din toată chestia aia
aşa că am râs!
Am fost aruncat în şuturi afară din şcoală
cu promisiunea că nu voi participa
la cuvântarea
Iubirii.
Aşa că m-am dus pe bloc cu un vecin
şi întinşi pe smoală
ne întrebam dacă Dumnezeu
poate fi cumpărat cu un leu.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regele minciunilor

Se făcea c-a fost odată,
Navigând dibaci pe net,
Printre ceşti cu apă plată
Un domn bine, cu magnet.

Şi, deşi a împlinit
Nişte ani din vârsta-a treia
Înşela neobosit
Şi minciuna, şi femeia.

Minciuna i-a zis femeii
- Şi pe tine te "traduce"?
- Mi-a jurat cândva pe zeii
Primăverilor uituce,

Că iubirea lui eternă
Mi-o fi pavăză şi scut,
Era doar o balivernă,
Pentru alta m-a vândut.

[...] Citeşte tot

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt fascinat

de o alianţă militară
atât de agreată de cetăţenii noştri
de mâna a doua spre
a treia din colţul europei
în care ne-am aşezat singuri
complăcându-ne cu starea asta
de fapt
stăm în genunchi fără să fim obligaţi
în bezna postdecembristă
acum îmbrăţişăm câinii
războiului stând pe caii ruginiţi
aruncaţi la gunoi de alţii
mai bogaţi decât sărăciţii lumii
nu sunt
fascinat de fierul vechi adunat
pe bani grei mi-e sufletul de piatră
am obosit să văd izbânda
celor cu capul plecat pentru totdeauna

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vise-mplinite...

Harta sufletului tău îşi deschide
Roua iubirii, primindu-mi inima,
Aşa cum primeşte cutia poştală
Scrisoarea unde regina este rima
Dulce, fenomenală.

Am primit ozonul încercării
De două ori în aceeaşi clipită,
A treia oară o să fiu în ochii tăi
Curată şi nesfârşită ispită
De-aprinse vâlvătăi.

Promit cu mână pe cartea sfântă
C-o să pun în mişcare caii putere
Şi-o să te caut în aripi tocite
De zborul tămăduit în miere
De vise-mplinite.

Dulce, fenomenală
De-aprinse vâlvătăi,

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

răsucire

celor cu adevărat puternici
nu le dă laptele în foc, nu li se întâmplă
niciodată să plângă pentru
sfârşitul frunzelor, nezborul păsărilor din prea… vânt

dacă nu tragi cu arma
nu înseamnă că acestea nu există
dacă nu intri într-o grădină zoologică – unde
şi animalele sunt în puşcărie, nu înseamnă
că acestea nu există – chestia cu grădina m-a pus
pe gânduri…

celor cu adevărat puternici le dedic
strofa a doua… şi a treia
nici laptele, nici focul nu sunt ale lor
frunze le vor sfârşi cândva din carne, iar vântul
îi va muta în pasăre până la urmă

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

A treia zi

mă rog pentru mine
ploi de lumină să-mi împăneze zidurile gândului
ca o anafură îmi străbaţi nervurile limbii
primăvară despotică

şi eu îngenunchez între coastele tale
ca un blestem prea copt
să-şi mai dezvăluie amarul esenţei

rugăciune păgână sparge văzduhurile golgotei prea crude
să mai rumenească păcatul
privirea încolăcită împrejurul strigătului
dă golul afară

scoteţi-mă din mine fără milă
să-mi danseze poemele
mâini fără osii-ncleiate de neguri

mă rog să învii
după ce te-am răstignit pe diagonala pupilei întoarse în mine

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durere paternală

la 7 ani l-am rănit prima dată pe tata
cînd i-am dat cu ciocanu peste mînă
nu i-am zis nici azi
tată-mi pare rău
dar ai meritat-o
n-a fost de-ajuns cînd te-am strîns de gît înapoi
cui pe cui se scoate
dar te-ai supărat
ştii eu n-aveam voie să ţi le-ntorc
că-mi articulai vreo două
dar cînd te-am strîns de gît prima oară chiar m-a durut
mai mult pe mine mă crezi sau nu
a doua la fel
a treia am ştiut de ce o fac
că dacă nu meritai mă opream
şi din contra strîngeam mîinile cît strîngeam din dinţi
urlam cu tine tată
de durere şi dispreţ
de ce nu mi-ai spus niciodată că mă urăşti?

poezie de Simona Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iniţiere

Eu stau pe marginea unei ferestre,
de fapt e intrarea în labirintul păzit
întotdeauna de Înţeleptul
care-mi interzice să caut centrul.
Dar în noaptea aceasta el a plecat undeva.
Aşa că intru, ştiind preţul pe care-l voi plăti:
până în centru voi pierde jumătate de viaţă,
de-acolo, înapoi, cealaltă jumătate.
Prima zi nici n-am ştiut că a trecut.
A doua zi am rămas fără mâncare şi fără apă.
În a treia zi am ajuns în centru:
eram sleit, aproape de descompunere,
şi m-am prăbuşit la picioarele Înţeleptului.

M-a luat pe braţe
şi l-am auzit plângându-mă
şapte zile şi şapte nopţi
ca Ghilgameş pe Enkidu.

poezie de Gabriel Hasmaţuchi din Puncte de fugă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!