+nu +pot +sa +dorm

Voi mai avea versuri?

stau şi privesc
foaia albă curată
vreau să-ţi scriu dar nu pot
eşti prea aproape de mine să mă auzi
ochii tăi spun mult prea multe
iar eu nu vreau să-nţeleg neînţelesul
dincolo de o dragoste neîncepută
puritatea nu poate supravieţui
în lumea ta doar în inima mea
care va rămâne un mister
chiar şi pentru mine,

banalitatea trăită în grabă de cei din jur
îmi osteneşte sufletul fragil
mă îndepărtează încet
de aşa numită viaţă
doar refugiul în vis
şi iubire mă ajută
să supravieţuiesc monotonia oarbă
şi aerul ticsit de fariseism,

[...] Citeşte tot

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vector

viaţa-i o trecere
peste o apă curgătoare;
între maluri,
să nu spui niciodată:
"acum, pot să dorm
liniştit."

/liniştea-
în scăldătoarea Vitezda,
ca o umbră a fericirii.../

fericirea
dospeşte în amor.
bonul de dragoste pe zi
e gratuit-
pisica îşi face nevoile
în cel mai curat loc,
fără frică.

[...] Citeşte tot

poezie de Anişoara Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună!

Să vă spun, să nu vă spun,
M-am urcat în vârf de prun,
Deşi e numai un ciot,
Stau de-un ceas şi încă pot..
Mă tot uit să văd de vine,
Cineva şi pe la mine,
Nu vă spun pe cine-aştept
Fiindcă eu sunt înţelept..
Aşa îmi zic toţi de-aici,
Şi cei mari dar şi cei mici,
Şi eu ştiu că nu se-nşală,
Că de-aia m-au dat la şcoală!
Simt în aer un parfum,
Vine parcă de pe drum,
De la munte, de la mare,
Nu ştiu ce să fie oare..
Un miros de libertate,
Parcă-l simt tocmai în spate,
In rucsac şi-n buzunare,
În ghetele din picioare..

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uităm să zâmbim

Permanent îşi afundă privirea pierdută într-un obiect.
Sufletul e gheaţă, ceva acolo e schimbat, pot spune defect.
Nu mai vorbeşte, nu mai răspunde, timpul aleargă, se scurge.
Ne mulţumim că respiră, mănâncă şi merge.
Comunică cu noi şi cu lumea, doar prin acel aparat.
Astăzi gândesc altfel şi blestem ziua când i l-am cumpărat.
Vezi oameni pe stradă, la metrou, la restaurant, la birou.
Captivaţi şi blocaţi mental de acest diavolesc cadou.
Copii, adulţi şi bătrâni, cu voinţa deja încarcerată.
Doar atunci cand dorm, mintea le este eliberată.
Acest nemernic "device", afirm şi susţin că este un viciu.
Iar pentru cei ajunsi în sevraj, să renunţe la el,
e deja subiect tabu, un amalgam şi un sacrificiu.
Am uitat să vorbim, să comunicăm, să iubim.
Fără telefon parcă nu mai gândim.
Devenim zilnic mai ursuzi şi uităm să zâmbim.
Am ajuns să depindem de un nenorocit de obiect.
Diferenţa nu mai facem între greşit şi corect.
Când vorbim şi dezbatem pe marginea acestui subiect.

poezie de Romulus Rapcea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Io-s Pisoi.. Nu m-am trezit
Şi visez peşte prăjit!
Sunt vreo patru ce-mi dau roată
Şi-s mai buni ca niciodată!
Să nu vă-ntrebaţi cum, unde,
C-am cuptor cu microunde!
Au intrat spre-a se-ncălzi
Şi-acum nu-i mai pot opri!
Se rotesc pe lângă mine,
Nu ştiu ce nu le convine,
Fiindcă dacă aş fi treaz
Sigur ar da de necaz!
Şi mai simt pe la picioare,
Un mic semn de întrebare,
Ceva ce m-ar gâdila!
O fi şoricel, cumva?
S-ar putea doar să visez,
Zic unii că inventez...
Pai cum, nu, căci stau închis,
De vreo luna, şi am zis,

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elefantul se-împerechează fără grabă

Elefantul, sălbăticiune mare, străveche şi deşteaptă,
se-împerechează fără grabă;
îşi găseşte mai întâi femela, apoi aşteaptă
– nu trece imediat la treabă –

un sentiment în inima lor mare şi sfioasă,
încet, încetişor să crească,
în timp ce lenevesc în albie de râu mâloasă
unde pot bea şi pot să pască,

şi de unde, panicaţi, se năpustesc în baraj viu
de pădure cu întreaga turmă;
şi dorm în liniştea compactă, şi se trezesc târziu
alături, colos lângă huidumă.

Astfel, molcom, marile inimi fierbinţi de elefant
se umplu de patima iubirii
şi marile sălbăticiuni se împerechează rezonant,
şi-ascund focul lor secret privirii.

[...] Citeşte tot

poezie de D.H. Lawrence, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am asumat nebunia până în acest punct

când vorbesc liber tuturor morţilor
îmbrăţişându-i ca pe sfintele moaşte
chiar dacă la marginea vieţii
lor au îngroşat lista cu păcate
nu mă ascultaţi dacă nu puteţi ieşi din carnea voastră
lăsând liber numai locul aţos
unde vi se zbat nenorocirile
hai
intraţi în sanatoriul zilnic şi urlaţi-vă neîmplinirile
cereţi ceva-ul de care nu vă puteţi dezlipi
sau poate grăuntele de lumină
şi îndesaţi-l în piept ca pe gloria mult visată

vedeţi
eu mi-am asumat nebunia
până în secunda aceasta
de libertate absolută
când pot să ridic piatra
şi să strivesc orice deget ce vrea să prindă
gramul de ţărână

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenii din pădure

hai copii să îi dăm bice
să mergem în pădurice,
vom găsi azi mure coapte
să mâncăm pe săturate.
lângă râu trei furnicuţe
din ghinde îşi fac bărcuţe,
printre ramuri jucăuşe
păsările sar ghiduşe.
unde-s? nu-s! se mişcă frunza,
se joacă cred de-a ascunsa.
un bondar morocănos
coboară pe-un trunchi nervos,
e trist că e singurel
fiindcă s-ar juca şi el.
iepuraşii strânşi grămadă
morcoviori au prins să roadă
fiindcă săriră uluca
drept la lelea Irinuca.
raţele-s de negăsit
au plecat la pescuit

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Valeria Tamaş (2011)
Adăugat de Valeria Tamaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumânarea

aici sunt ploi târzii şi lungă este noaptea
în care pleacă în zbor spre alte zării, cocorii
zbor lung, sfâşietor
şi plânge în ropot nesfârşit iar ploaia
numele meu e plâns în amurg
azi e târziu
aş vrea să ştiu şi nu mai ştiu
dar ce să ştiu când totul este gol, pustiu
aş vrea să plâng dar nu mai pot
aş vrea să ţip, să joc
dar nu am loc
pe ţărm răsună paşii unui gând
gândul e trist, spre alt destin
ce viaţă, ce chin, ce festin
offf, câte aş vrea
dar pasul ăsta s-a sfârşit
aşa că am plecat şi eu un pic
să dorm o clipă doar
am obosit să mor în fiecare zi
mă voi trezi în zori să scriu

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciun zid nu poate opri imaginaţia

nici măcar cel chinezesc
orice alt fel de fortificaţie umană
va sfârşi precum linia maginot
nici barierele naturale nu pot bloca gândul
în mod cert nici himalaya
şi poate tocmai de aceea
omul trage mai mereu linii defensive imaginare
adânci tranşee de netrecut
iluzii născute înaintea visului

dincolo de marginea de netăgăduit a orizontului
văd o cărare pe care urcă marea la cer
ca să-mi fie aşa frumoasă dimineaţa
încât să nu mai ştiu nicio viaţă
de unde începe moartea
şi nici de ce lupt
soldat condamnat la baionetă
cu noaptea aceasta fără început

dincolo de bucuria apusului

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!