cei 7 ani de acasa

Nu contrazice

Nu contrazice voia sorţii
Şi nu sfida stihiile!
Aşa fu scris: cei morţi cu morţii,
Iară cei vii cu... viile!

calambur epigramatic de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

căsătorie (vezi şi căsnicie)

Căsătoria

E un turn de fildeş dintre
Cele care-or să dureze.
Cei de-afară vor să intre,
Cei închişi, să evadeze.

definiţie epigramatică de George Petrone din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La urmă urmei, orice femeie se bucură să mai întârzie în anii frumuseţii, iar dacă oglinzile nu o mint, ar fi preferat să mintă ea ochii celor care o privesc. Să fie alţii o oglindă mai blândă, pentru ea, şi să nu îi reflecte realitatea. Poate că cei mai frumoşi ani ascund cele mai frumoase amintiri, iar eu vreau să se vadă asta. Vreau să se vadă că încă mai întârzii în anii mei cei mai frumoşi, vreau ca o lume întreagă să vadă că, odată cu amintirile, anii se instalează în corpul nostru, în inima noastră, în ochii noştri, că nu sunt doar nişte musafiri în treacăt prin biografia noastră, şi că te poţi păstra tânăr încă multă vreme. Asta, dacă nu laşi pe alţii să-ţi fure anii.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum, la 35 de ani, mă bucur de ceea ce trăiesc în acest moment şi nu-mi pun în­trebări legate de ceea ce se va întâmpla peste 20 de ani. Nu de alta, dar s-ar putea să pierd ce mi se întâmplă acum, fiind mult prea preocupată să-mi imaginez ce urmează să se întâmple în viitor.

citat din Andreea Raicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să facă faţă cu succes celui de-al doilea stadiu al vieţii, omul trebuie să stăpânească arta de a trăi. Cronologic, cel de-al doilea stadiu al vieţii se întinde de la vârsta de 20 sau 25 de ani până la 40 sau 50 de ani.

Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

am mâinile murdare de ceaţă
şi timpul a murit în humă
lumina împlea tăceri din înalte turnuri
a rămas pupila împietrită
ridicând peste zări întrebări
mă caţăr stingher către cer
rătăcit în şuvoiul de ape
căutând veşnicia chemării
strivesc în palme uitări
în ochi să oglindesc necuprinsul
voi păşi peste ani în rostirea de seară
să pipăi iarba de acasă
să privesc zborul de fluturi
să respir cerul înalt
zidind în jur biserici de cuvinte
să scriu silabele pe boltă
în taina sfântă a învierii
învaţă-mă îmbrăţişarea, Doamne
să fiu făclie în noapte
purtând pe buze versuri de lumină

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La origine, zorabul nu-i altceva decât o pisică hrănită cu diverşi hormoni, având proprietatea de a o readuce la starea de sălbăticie şi de a o face într-atât de fertilă, încât o pereche de zorabi se înmulţeşte de optsprezece ori într-un an de zile. După doi ani, cuplul primordial numără aproape 648 de descendenţi. După trei ani, în condiţii normale sunt 11.664, iar după patru ani numărul lor se ridică la 209.952. Or, un zorab trăieşte mai mult decât o pisică: tot în condiţii normale, expectativa este de treizeci şi patru de ani, în timpul cărora o singură pereche de zorabi poate avea 1.224 de descendenţi. Un zorab-femelă naşte pentru prima oară la vârsta de opt luni.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai bine se înţeleg nu cei care vorbesc aceeaşi limbă, ci cei care împărtăşesc aceleaşi sentimente.

citat celebru din Rumi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cei în vârstă trebuie să vorbeşti respectuos şi în puţine cuvinte; cu cei de aceeaşi vârstă prietenos şi cu blândeţe.

Erasmus în Buna-cuviinţă pentru copii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul oraşului de lângă râu

Zece ani, de-acum – tu, moartă; eu, trăind o viaţă căreia nu-i mai aparţin.
Refuz să rememorez,
Dar îmi este imposibil să uit.
Un mormânt departe, la o mie de mile,
Gânduri îngheţate, cum ar putea ele fi exprimate?

Chiar dacă ne-am întâlni, nu m-ai recunoaşte –
Pulbere pe obrazul meu,
Părul ca bruma.

Deodată, astă noapte, eram iarăşi acasă.
Lângă ferestra odăii mici
Îţi periai părul şi-ţi pudrai obrajii.
Te-ai întors. M-ai privit în tăcere.
Lacrimile îţi curgeau – râuri.

An de an îmi vor frânge oare inima?
Mormântul luminat de lună,
Pinii rămuroşi.

poezie clasică de Su Shi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul Su Shi (cunoscut şi sub numele de Dong Po) s-a căsătorit în anul 1054, la vârsta de 17 ani, [...] | Citeşte tot comentariul