iubire pierdutďż˝

O cupă de iubire

Din cupa timpului dăruită de Tine
mâinile mele vremelnice au risipit clipele
pe zâmbetele copiilor, prin leagăne şi parcuri,
prin bucatării şi şcoli.
La judecată vin doar cu mulţumirea sufletească
şi cupa plină de amintirile iubirii noastre, Doamne!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai încredere în tine! încrederea este un alt nume pentru iubire. Când ai încredere în tine, când ţii la tine, îţi asumi întreaga răspundere a ceea ce eşti, te duci pe umeri. Această experienţă este unică! Nimeni nu te va mai înrobi vreodată!

Osho în Cartea despre barbati
Adăugat de Bordea Andreea Anca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eveniment

Urmând un reflex nativ
Sau adulmecând aprioric
Cătarea seducţiei
Penetraţi starea de veghe
Din instinct primordial
Transmis genetic
Dincolo de pânzele albe
Ca să veţi avea parte
De iubire ingenuă
În totală splendoare
Aşa veţi realiza evenimentul
În trei dimensiuni
Cu pasiune şi fler
Eventul în afecţiune.

poezie de David Boia (22 august 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

O iubire la capatul lumii

Erau la capătul de lume doi ochi sublimi ce nu-i ştiam,
Puteam să ferec amintirea mai multor vieţi în luciul lor,
Atât de tainic şi adânc ca trilul unei păsări pe un ram
Ce-aşteaptă însetată un strop de apă să vină dintr-un nor.

Mai ştiu că mi-am vândut visarea unei triste amăgiri
Pentru un pumn de stele ce luminează viaţa-mi dintr-odat,
O, ce întristător comerţ, ce neştiinţă şi câte prăbuşiri
Pentru-o iubire la capătul de lume ce doar m-a întristat.

Şi prin rotirea firii nepotrivite-s şi acele nevinovate de la ceas
Când vezi la noi un soare arzător acolo-i iaraşi noapte,
Si-atunci şi cerul şi pământul devin ca două fiinţe de pripas
Ce nu mă mai ajută cu nimic şi nu mai au însemnătate.

Şi iarăşi mă întreb dece nu mă ajută luna, regină peste noapte
Ea care-mi ştie visul, şi dorinţa de a pleca la capătul de lume,
Să caut ochii să-i ştiu ai mei, şi să îi am mereu aproape
Ochii aceia ce-i ştiu doar eu, şi ai cui sunt, dar nu spun nume?
De ce?...

poezie de Florentina Crăciun Fabyola (aprilie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred că e tocmai sănătos să devii orb în încăpăţânare, însă cred în continuare în iubirea lucidă, în care suntem capabili să vedem calităţile şi să sesizăm defectele, să învăţăm să trăim cu ele (sigur, cu cele suportabile, pentru că eu nu cred că oamenii, fie şi prin iubire, se pot schimba fundamental), să avem generozitatea de a le accepta.

citat din Medeea Marinescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miliarde de oameni pe planetă, dar niciun duplicat. Iată cât de mult a iubit Dumnezeu omul şi ce Creator desăvârşit este! Nu plagiază, nu multiplică, nu trişează, ci pune la baza operei Sale infinită iubire, înţelepciune, îndemânare şi măiestrie artistică! Atunci de ce să se răzvrătească opera împotriva celui care a zămislit-o atât de frumos?

citat din Elena Stan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc pentru că mă iubeşti: acesta e un schimb, dar nu e iubire. Te iubesc pentru că te iubesc, şi nimic mai mult; te iubesc numai pentru că te iubesc; aci începe iubirea. Îţi mulţumesc din suflet că te iubesc: acesta e cântecul iubirei.

Liviu Rebreanu în Mărturisire. Pentru Fanny
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În-credere

Am crezut în fericire
înainte ca Destinul să-mi răscolească dezamăgirea.
***
Am crezut în speranţă
Înainte ca Viaţa să mă-nveţe ce e singurătatea.
***
Am crezut in iubire
Înainte ca Vântul să-mi îndoaie aşteptările
***
Am crezut in destin
După ce Plânsul şi-a spus povestea.

poezie de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

În iubire se simte mai mult decât e nevoie, se suferă mai mult decât se cugetă, se visează mai mult decât se trăieşte.

Octavian Paler în Eseuri despre dragoste
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În iubire, suferim pentru că vrem ca ea (iubirea) să fie numai a noastră: s-o pipăim, s-o mirosim, s-o gustăm! De fapt, ce vrem de la ea? S-o închidem într-o colivie şi să-i dăm doar apă şi hrană? Chiar credem că ea va fi fericită şi ne va răsplăti?

Iulia Mirancea (31 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!