Poezii despre zi la zi si sacu-i plin, pagina 11
Amiază adormită...
Amiază adormită, scăldată-n must solar
E ora-n care moartea mă bântuie bizar,
Strângându-mi fruntea-n cercuri concentrice de foc,
Șoptindu-mi că-i aproape al ei nefast soroc.
Bondari muiați în aur se zbenguie-mprejur,
Sau gânduri negre minții îi caută cusur?
Ce-mi bâzâie în creier atât de obsedant,
Ce gând plin de otravă mă soarbe spre neant?
Ce pur e ceru-albastru, și ceasul plin de miere!
Făcute-s, parcă, acestea s-alunge orice durere;
De ce mi-e mie, oare, din naștere sortit
Să-mi fie clipa neagră și gândul otrăvit?
Zadarnică zvâcnire și prea-banal răspuns
La întrebări rostite, de veacuri, îndeajuns
De ți-e sortit albastrul în el vei adăsta
Și de ți-e amar paharul, amarul vei gusta.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Alfa 5
Nu alungați
îngerii de pe umăr,
aripa lor
e doar casa
dintr-o veșnicie
uitată
în plin crepuscul!
poezie de Ion Țoanță din Alfa Mirabilis (noiembrie 2016)
Adăugat de Lucia Mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubesc, în vers, cuvintele nescrise...
Iubesc, în vers, cuvântul de acasă...
Fără miros de aulă și dex-uri,
Mai simplu și mai plin de ințelesuri,
Și românesc... e limba mea frumoasâ.
Iubesc, în vers, cuvântul fără pată,
Mai plin de cumințenia din gânduri.
Sărac, dar mândru, așezat în rânduri
Și demn de-a fi citit... și de răsplată.
Iubesc, în vers, și rima și măsura
Ca singur sens... prin care poezia
Se leagă, precum floarea și câmpia
Sau opera-n tandem cu uvertura.
Iubesc, în vers, cuvintele nescrise,
Ce rătăcesc adesea printre rânduri.
Iubesc, în vers, tăcerile din gânduri
Și lumea lor... de patimă și vise.
[...] Citește tot
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urare
Azi, în zi de sărbătoare,
Vă urez, la fiecare,
Să aveți mâncare, vin
Și mereu paharul plin!
poezie de George Budoi din Urări (1 ianuarie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bogăția
E ceea ce disprețuiește
Cel ce n-o are, dar, firește,
Cel ce-are bani în teșcherea
Se bucură din plin de ea.
poezie de George Budoi din Bogăția și sărăcia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (23 iulie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai văzut?
Ai văzut vreun suflet plin de cicatrici,
de ploi udat, cu răni și plin de frici?
Ai văzut cum ochi-s calzi și blânzi,
de iubire și frumos ei flămânzi?
Ai văzut cum își poartă a sa cruce,
fără de povară sa a se dezice?
Ai văzut cum într-un cocon stă închistat,
de când ai săi semeni l-au alungat?
Ai văzut tăcerea din privirea lui,
și durerea tristă a glasului?
Ai văzut vreun suflet, două, trei,...
de atâtea ori, când te plimbi pe alei?
Și de-ai văzut, de ce-ai tăcut?
De ce-ai plecat, de ce-ai crezut?
Că ziua de mâine ne mai aparține,
Când în suflet avem atât de puține,
Lucruri frumoase de dăruit,
Când sufletu-n noroi e zugrăvit?
Și te întrebi: de unde atâta răutate?
[...] Citește tot
poezie de Adriana Monica Burtea (7 februarie 2016)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre nașterea Domnului Iisus Hristos și urări de Noul An
"Când s-a născut pe pământ
Fiul Tatălui cel Sfânt"
Iarna toată risipea
Un gram de căldură în prispa sa
Și ieslea o proteja cu îngeri.
Magii spre Viflaim au călătorit
După Steaua ce-au primit
Și au găsit în iesle Fiul Domnului
și slava sa, ce inima își asculta.
Iisus din Nazaret, el se numea
Steaua și-o urma, minuni crea
Totul în jur era plin de pace
Învățătură și credință în iubire.
Un an plin de sănătate,
Pe mese s-avem de toate
Inimi mari cu bucurie,
Și-n tot locul veselie.
Magia unei zile binecuvântate
Să ne aducă aripile îngerilor
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copile...
Cu chipul tău frumos și blând,
Cu sufletul plin de noblețe,
Împodobești acest pământ,
Naturii dai frumusețe.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăsătură de pensulă
Sortez speranțe în culori multicolore
Și gând, cu pensulă, îl întind în guașe,
Să astup din țesături negre apanașe
Ce tot îngrop în abisuri, ramplisând amfore.
Aștept un infinit să mă destup șampanii,
Să îmi sparg bule craniul de atinsele ajunsuri,
Să-mi explodeze viață în plin de mii răspunsuri,
Ce-am întrebat mereu, mărșăluind campanii.
Mă denumesc răbdare, ce-o depășesc cutumă,
Că parc-am oprit timp, ce-l știu că nu oprește
Causticul, ce raclă sapă pân-o sfârșește,
Când spațiul e deja plin de statuete-n humă.
Semnez în colțul ramei parcurs indescifrabil
Ce spânzură de un cui, înfipt până la floare,
Fără să spargă zid... tabloul oarecare
Ce poartă o lume în el, unic, irepetabil...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 martie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipe efemere...
Vrăjiți mi-s ochii sub catifeaua nopții,
Cupolă de vis, brodată divin,
Când stelele sorții pe toți ne sfidează,
Știind ce ne așteaptă-n destin.
Vântul timid sărută flori de tei,
Parfumând cărările verii în noapte,
Luna sfioasă ca o fecioară cuminte
Caută povești de iubire sub stele,
În vii și noi scânteieri.
Care e menirea voastră?
Muze caline, prietenele mele,
Unde vă faceți culcuș sau case,
Nu vă e milă de frământările mele?
Ca o divă printre stele vechi și caste,
Flori de foc în nopți de smoală,
Luna trece nici că-i pasă
Ce gândesc sau ce mă apasă,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!