uitat

Epilog

sunteţi orbi si nebuni
suflete opace si goale
aţi uitat să dăruiţi
aţi uitat să vă dăruiţi
asta era menirea nu şi firea
multe aţi uitat
şobolani de noapte
nu ştiu
a mai rămas ceva de uitat, de furat
croiţi vise goale
de doi bani parale
fugiţi de noi, oameni de soi
sunteţi copii nereuşite
o cădere din rasa umană
noi am uitat râsul
am uitat ploaia
am uitat mângaierea soarelui
viaţa asta, un drum serpuind prin gunoaie
oameni de paie
tremuri

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel cu care mi-ar face plăcere să vorbesc

Vârşa pentru peşti există datorită peştilor.
Odată ce ai prins peştele, vârşa poate fi uitată.

Laţul de prins iepuri există datorită iepurilor.
Odată ce ai prins iepurele, laţul poate fi uitat.

Cuvintele există datorită înţelesului lor.
Odată ce ai prins înţelesul, cuvintele pot fi uitate.

Unde aş putea găsi omul care a uitat cuvintele?
El este cel cu care mi-ar face plăcere să vorbesc.

poezie de Chuang Tzu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sorbona

Sorbona ascultă ultimul vis al lui Blok.
Imensitatea culege catrenul uitat de Ahmatova
Pe malul fără emigraţie al Senei.
Odinioară aici trecuse Alain Bosque
şi pe loc
Zâmbise virgulei vesele,
Ce vâslea prin înghesuiala acelor
Femei europene ale anilor ce se întorc
s-asculte la Sorbona
Ultimul vis al lui Blok.
Strofa zilei părăsise amurgul mişcărilor.
Ploile înflorise într-o firească întâmplare,
Fiecare vizuină din repaosul cântărilor
Ascultă ultimul vis al lui Blok, în care
Au existat răsfrângeri, spaţii şi unii oameni
Care aleargă şi azi
Ca vii prelungiri
Ale sufletului nostru, înserat...

Sorbona ascultă ultimul vis al lui Blok:

[...] Citeşte tot

poezie de Renata Verejanu din Poetul dintre milenii (1 ianuarie 1981)
Adăugat de Alina Dragancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi nu uit ce trebuie uitat

Nu am altă alternativă veritabilă,
sunt mulţi ochi care mă urmăresc,
jocul acesta este prea complicat
şi jucătorii nu-l stăpânesc bine.

Mulţi se feresc să mă numească,
se împiedică de propria teamă
şi se ascund când dau de greu,
dar nu-s iertaţi când ies la rampă.

Nu văd de ce să mă împotrivesc
când nimic nu se câştigă uşor
şi lupta este cu mine însumi
fără alte căutări în afară.

Nu mă împiedică nimic,
şi nu uit ce trebuie uitat,
dar pentru cine îmi trânteşte uşa în faţă
vremea trece şi mi se rupe răbdarea,
cea care sparge echilibrul.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescăruşul

pluteam alegoric în larg, biet catarg ireal
valuri furioase se izbeau de gânduri zălude
se spărgeau dramatic la mal
pe cer ţipau pescăruşii
lacrima cade şi plânge pe ţărmul uitat
de lume, de viaţă, de toate
din zborul înalt a rămas doar o pană
albă pană, rătăcită în larg
pluteşte suav peste ape
în ţipătul dureros al timpului
uitat pe aici, pe undeva, cândva
mă strigă, mă cheamă iar marea
mă scurg în valuri înspumate, în tainic miraj
din zbor a mai rămas un biet ideal
plâng pe ţărmuri mângâiate de mare
trist pescăruş ireal

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Stând pe pragul casei mele,
Şi privind la cer în sus,
Apăru-se printre stele,
Chipul Domnului Iisus.
Sta cu capu-n jos plecat
Şi cu faţa întristată,
Ochii-n lacrimi îi erau
Şi cu glas tremurător,
Domnu' mie aşa-mi zicea:
Ce-aţi făcut pe-acest pamânt?
Aţi uitat de jurământ,
Ură, furt şi duşmănie
Lăcomie, bogăţie
Aţi uitat de omenie
Cei bogaţi-mai vor avere,
Cei săraci-mor de durere
Mamă, tată, soră, frate,
Vă certaţi pe nedreptate.
Cei puţini ce m-aţi urmat,
De-al meu sfat să nu uitaţi,

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Dâmbu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna ce-mi picură din buze

aici mi-am regăsit sălăşluirea
într-un binecuvântat cuvânt
scrijelit în colţuroasa piatră-mormânt

aici zac eu
în teama nedefinită ce mă ţintuieşte-n umbre
povestindu-mi iubirile trecute
ce le-am uitat pe buze

atârn voinţa de-a trăi
în mormanul de necuvinte
şi rând pe rând plâng
plâng din mine tăcutele frunze-
iubirile trecute ce le-am uitat pe buze

aici zac eu
impetuos portret cu aură de suflet dezgolit
de patimi desfrunzit
lipesc din noianul de frunze câte-o toamnă

[...] Citeşte tot

poezie de Stelu Pop din Cine sunt eu? (2016)
Adăugat de Stelu Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!

Olanda continuă să se opună intrării României în spaţiul Schengen

Cât ura o să vă mai ţină?
Ne faceţi din orice o vină,
Voi, cei ce sunteţi viciaţi,
Perverşi, obsceni, degeneraţi.

Noi n-am uitat c-aţi fost mârşavi
Ce au făcut comerţ cu sclavi,
Nici n-am uitat că, sceleraţi,
Voi secole aţi fost piraţi.

Noi n-am uitat de tiranii
Şi de-ale voastre colonii,
Pe care-atât le-aţi jefuit
Şi oamenii i-aţi sărăcit.

V-am apărat mereu de turci,
Ce mult voiau să vă ia-n furci,
De ieniceri şi de spahii,
Şi de sultanii osmanlii,

[...] Citeşte tot

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (18 octombrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui ALECU, pretins DOCENT Alecule, TU AI PROBLEME GRAVE DE LOGICĂ ELEMENTARĂ ŞI NU ÎNŢELEGI LIMBA ROMÂNĂ. În versurile "Noi [...] | Citeşte tot comentariul

Am uitat

Călduţă lună Mai pe înserat
Şi ochii tăi lumină -n asfinţit
Cu zâmbetul m-ai fermecat
Pe loc m-am şi îndrăgostit

Cu lanţ şi lacăt m-ai legat
Ţi -am dăruit inima pe veci
Tu sufletul mi-l-ai lezat
Să iei şi cheia dacă pleci

Să -i dai tu drumul unde vrei
Mă -ntoarc în noptea mea de vis
Cu Luna albă şi nori grei
Visul să iubesc mi-a permis

În urmă amintiri plutesc
Să uit ziua când te-am întâlnit
Să uit de ce eu te iubesc
Şi inima când mi-ai răpit

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spaţiul uitat

Visul meu a murit intr-o inimă neagră,
Înmormântat e în ascunsa-i desagă,
Au plâns ochii tăciunele stins
La capăt de tristeţe şi de paradis.

Raiul este negru şi-i din negre lalele,
Îngerii brodează vopsitele stele,
În luna mai mintea e sumbră,
Lupta cu iubirea rămâne o umbră.

Trupul meu a murit sub o inimă neagră,
Propria-nmormântare crucea aleargă,
Ochii nu plâng, sufletul ştie –
Gestu-i o pasăre închisă-n colivie.

Am colindat cu tine peisaje, verdeaţă,
Ziua era rouă, noaptea era viaţă,
Pata timpului vrea să ne vadă
Din spaţiul uitat, iubirea colorată!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!